Vrancea nu se regăsește pe harta culinară a României cu nici un produs tradițional

0
196

Vrancea, alături de alte 15 județe din țară, nu are identitate culinară. Și asta pentru că responsabilii în a înregistra ca brand un produs tradițional fie nu au găsit aici nimic interesant, fie nu i-a interesat aspectul. Așa se face că o treime din produsele tradiționale vin din județul Brașov. Dintre cele 480 de produse tradiţionale atestate la nivel naţional judeţul Braşov deţine 143.

„Ciobanii de acolo știu și locurile bune de pășunat, dar și cum să frământe brânza. Când spui Oaș și Maramureș te gândești la palincă, la minunatele straie țărănești, la porțile de lemn migălos lucrate, dar nu în ultimul rând la cârnatul de casă, jambonul, caltaboșul. Călătoria culinară trebuie să treacă musai și prin Alba, unde producătorii tradiționali te îmbie cu pită, colaci și plăcinte de toate felurile. Pe harta culinara tradiționala a României putem adăuga și județul Neamț, specializat în dulcețuri, compoturi și conserve de legume și, cum era de așteptat, Tulcea, cu preparatele din pește. Pe de altă parte oamenii din 15 județe nu s-au grăbit să își înregistreze nimic. Județe fără produse tradiționale: Bacău, Călărași, Constanța, Caraș Severin, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Teleorman, Vaslui și Vrancea”, arată PRO TV.

În 2013, România era una dintre ţările din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de produse atestate la nivel naţional, însă după modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, numărul produselor tradiţionale româneşti s-a redus de la 4.500 la 480 în prezent. Conform condiţiilor din noua legislaţie, produsul tradiţional trebuie în primul rînd să fie fabricat pe teritoriul României, nu trebuie să fie obţinut în mod industrial, nu trebuie să conţină aditivi alimentari, iar procesul tehnologic şi modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradiţională, cu o reţetă transmisă din generaţii.