De ce vor procurorii DNA închisoare pentru baronul Oprișan

0
174

Astăzi, la Curtea de Apel Cluj, are loc un nou termen în dosarul de corupție Căprioara, unde principalul inculpat este președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan. Procesul este aproape de final, iar procurorii DNA cer desființarea sentinței de achitare dată în primă instanță și pronunțarea unei noi hotărâri, de condamnare la pedepse cu închisoarea.

Potrivit ziarului Adevărul, motivele de apel depuse de DNA sunt următoarele:

Una din acuzaţii vizează preţul materialelor, “în cazul unei lucrări efectuate parţial şi prost calitativ, care în final nu serveşte si nu poate servi scopului pentru care a fost destinată, nu se poate scădea diferenţa de materiale puse în operă”. “Motivul este că punerea in operă a acestor materiale s-a făcut doar pentru a da aparenţa unei lucrări realizate integral cantitativ si calitativ , această aparenţă fizică servind la decontarea integrală a sumelor. Tocmai aceasta a fost esenţa scopului urmărit de către inculpaţi: de a nu lăsa la îndemâna consiliilor locale sumele de bani. Păstrând fondurile, inculpaţii din cadrul Consiliului Judeţean au avut posibilitatea să le distribuie preferenţial , in realizarea activităţilor infracţionale”, susţin procurorii DNA.

Procurorii mai arată că prima instanţă a reţinut în favoarea inculpaţilor, efectuarea unor lucrări parţiale sau necorespunzătoare (fila 155 sentinţă), dar ignoră că acestea au fost decontate integral. “Acest aspect, de esenţă, neluat în considerare la fond este extrem de important pentru că reprezintă matricea activităţii infracţionale, şi demonstrează că s-au plătit sume de bani în plus şi nejustificat către firmele executante”, susţine DNA.

Procurorii arată că motivarea că „raportul de constatare financiară are importanţă redusă nefiind nevoie de calcule pentru a trage concluzia că întreaga sumă plătită constituie prejudiciu” dovedeşte eroarea de interpretare a primei instanţe Exemplele DNA mai arată că prima instanţă a omis de asemenea să constate, modul în care plăţile lucrărilor au fost efectuate, respectiv la câteva zile de la încheierea contractului şi către firme ce nu aveau logistica necesară pentru a le putea efectua, elemente de fapt care susţin învinuirile aduse şi ar demonstra conduita ilicită a inculpaţilor. Astfel, din depoziţiile martorilor ar rezulta că în unele comune nu s-au făcut nici un fel de lucrări (Gura Caliţei, Biceştii de Sus, Bilieşti, Cârligele, Măicăneşti şi Poiana Cristei). În cazul comunelor Valea Sării şi Străoane, drumurile respective erau asfaltate. Primarii din Vizantea Livezi, Dumitreşti, Găgeşti, Bozga, Homocea şi Paltin, au arătat că drumurile respective fuseseră pietruite anterior, prin forţe proprii, şi nu necesitau intervenţie. La Jitia, Ciorăşti şi Dumitreşti, factorii de decizie locali au arătat că nu s-au făcut lucrări pe întreaga lungime a drumurilor. De asemenea, în motivarea primei instanţe nu se atribuie nici un fel de conotaţie asupra faptului că au existat situaţii de neacceptat, în care plăţile s-au făcut la 2 – 6 zile după semnarea contractului (Dumbrăveni, Coteşti, Odobeşti, Homocea, Andreaşu de Jos), scrie jurnalistul Ionel Stoica în ziarul Adevărul..

Citiți în Adevărul ce mai cer procurorii DNA.