Rezultatul alegerilor parlamentare a dat peste cap planurile politice

0
913
Negocierile merg greu între PNL și USR-PLUS. Orban și liberalii, pe de o parte, Barna, Cioloș și oamenii lor, de cealaltă parte, trag cu dinții de orice funcție care li se pare mai importantă, în concordanță cu interesele actuale și viitoare. Nu e nimic extraordinar, așa se întâmplă pete tot când se încearcă formarea unei coaliții între două partide cu scoruri electorale nu foarte distanțate. Dacă PNL ar fi luat peste 30% la alegerile parlamentare, iar USR-PLUS în jur de 15%, atunci liberalii ar fi putut clama poziția dominantă în viitoarea coaliție de guvernare și revendica aproape toate funcțiile importante. Dar, cum distanța dintre cele două partide este de circa 10 procente, la care se adaugă și faptul că PSD a ieșit pe primul loc la parlamentare, peste PNL, atunci Barna își permite să pună presiune maximă pe Orban.
Iar mărul discordiei în negocierile din aceste zile îi vizează chiar pe cei doi politicieni. Ludovic Orban și Dan Barna au nevoie capitală de funcția de președinte al Camerei Deputaților. Ludovic Orban vrea să țină partidul și Guvernul Cîțu sub control, în mandatul 2020-2024, iar postul de președinte la Camera Deputaților este ideal pentru scopul său. Dacă nu obține această funcție, s-ar putea ca anul viitor să piardă și postul de președinte al PNL. La rândul său, Dan Barna trebuie să fie președinte al Camerei Deputaților pentru a mai însemna ceva în politică. O funcție de vicepremier sau de ministru al unui portofoliu important nu-l avantajează. Tensiunile interne îl vor măcina pe un Barna fără vreo funcție importantă în stat, astfel că va pierde șefia partidului unit USR-PLUS, la congresul de anul viitor.
O chestiune este de ce au candidat ambii lideri politici importanți la Camera Deputaților și nu au ales Senatul (măcar unul dintre ei). În primul rând, Camera Deputaților este un for mai dinamic, cu rol decizional în majoritatea proiectelor legislative importante. În al doilea rând, un președinte de partid are și alte îndatoriri și, dacă ar lipsi de la o ședință, nu ar fi decisivă absența sa, deputații fiind în număr mult mai mare decât senatorii. O absență de la o ședință importantă din Senat ar putea conta mult mai mult. Însă, motivul principal al candidaturii lui Orban și Barna la Camera Deputaților a fost calculul politic pre-electoral. Toți credeau că PNL va câștiga alegerile parlamentare și, firesc, Ludovic Orban va continua la Palatul Victoria. Astfel că nu-l interesa personal funcția de președinte al Camerei Deputaților, iar atribuțiile de premier l-ar fi pus în situația de a lipsi la multe ședințe parlamentare. La rândul său, Dan Barna credea că, în cazul unei coaliții guvernamentale PNL-USR-PLUS, cu Orban premier, el ar fi putut revendica mai ușor, cu succes, postul de președinte al Camerei Deputaților. Nimănui nu i-a trecut prin cap să ia în calcul alte variante și, eventual, să gândească un plan cu câțiva pași înainte. Dacă cei doi lideri ar fi fost în camere legislative diferite, atunci negocierile politice s-ar fi găsit, acum, într-un stadiu avansat. Unul ar fi luat președinția Camerei Deputaților, celălalt șefia Senatului. Așa … socoteala pre-electorală nu s-a potrivit cu rezultatul alegerilor parlamentare.