Pe data de 5 mai, comisiile reunite pentru mediu și echilibru ecologic și cea pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților au adoptat modificările proiectului de lege care prevede eliminarea cormoranului mare din categoria păsărilor interzise vânătorii și includerea acestuia pe lista celor care pot fi vânate în anumite perioade ale anului. Proiectul a trecut, deja, de Senat în decembrie 2019. Acest lucru a provocat protestul organizațiilor care se ocupă cu protecția mediului, florei și faunei. De exemplu, Societatea Ornitologică Română atrage atenția că propunerile din raportul de modificare a Legii vânătorii nu au avut la bază studii și documente științifice, care să ateste pagubele produse de cormoranii mari. ”Specia nu este distribuită uniform la nivel național nici în timpul sezonului de cuibărit, nici în perioada de pasaj sau iarnă. Coloniile de cuibărit cele mai importante din țară se găsesc în Delta Dunării și pe cursul inferior al Dunării. Sunt relativ rar cuibăritoare în Moldova și excepțional cuibăritoare și în sudul Transilvaniei. Distribuția cea mai largă o are în perioadele de pasaj când poate fi întâlnită în special în bazinele hidrografice ale râurilor mari. Mai mult, majoritatea amenajărilor piscicole din sudul și sud-estul României reprezintă lacuri naturale care au fost transformate în astfel de amenajări. Păsările ihtiofage, printre care se numără și cormoranul mare, reprezintă o parte integrantă și esențială a ecosistemelor seminaturale. Împușcarea indivizilor aparținând acestei specii nu reprezintă o soluție pe termen mediu și lung. Considerăm că este nevoie de studii sistematice ale căror rezultate să fie publicate, pentru a testa metode alternative în vederea protejării producției de pește din România. Conform studiilor efectuate în Marea Britanie și prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pești, unde aceștia să se poată ascunde, au redus eficiența consumului de pește de către cormorani cu 67%. Solicităm, așadar, oprirea de la adoptare/promulgare în plenul Camerei Deputaților (for decizional, în acest caz) a acestor modificări aduse Legii vânătorii, așa cum reiese din raportul comun al celor două comisii, și începerea unor dezbateri transparente și bazate pe date științifice. La aceste dezbateri este imperios necesar să participe Ministerul Mediului, inclusiv instituțiile cu rol de monitorizare și control din subordinea acestuia și specialiști din instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, precum și reprezentanții mediului de afaceri din piscicultură. Cu toții pot contribui la găsirea unor soluții adecvate pe termen mediu și lung.”, se menționează într-un comunicat al Societății Ornitologice Române. Același punct de vedere este împărtășit și de alte organisme, precum Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.

Pe data de 5 mai, comisiile reunite pentru mediu și echilibru ecologic și cea pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților au adoptat modificările proiectului de lege care prevede eliminarea cormoranului mare din categoria păsărilor interzise vânătorii și includerea acestuia pe lista celor care pot fi vânate în anumite perioade ale anului. Proiectul a trecut, deja, de Senat în decembrie 2019. Acest lucru a provocat protestul organizațiilor care se ocupă cu protecția mediului, florei și faunei. De exemplu, Societatea Ornitologică Română atrage atenția că propunerile din raportul de modificare a Legii vânătorii nu au avut la bază studii și documente științifice, care să ateste pagubele produse de cormoranii mari. ”Specia nu este distribuită uniform la nivel național nici în timpul sezonului de cuibărit, nici în perioada de pasaj sau iarnă. Coloniile de cuibărit cele mai importante din țară se găsesc în Delta Dunării și pe cursul inferior al Dunării. Sunt relativ rar cuibăritoare în Moldova și excepțional cuibăritoare și în sudul Transilvaniei. Distribuția cea mai largă o are în perioadele de pasaj când poate fi întâlnită în special în bazinele hidrografice ale râurilor mari. Mai mult, majoritatea amenajărilor piscicole din sudul și sud-estul României reprezintă lacuri naturale care au fost transformate în astfel de amenajări. Păsările ihtiofage, printre care se numără și cormoranul mare, reprezintă o parte integrantă și esențială a ecosistemelor seminaturale. Împușcarea indivizilor aparținând acestei specii nu reprezintă o soluție pe termen mediu și lung. Considerăm că este nevoie de studii sistematice ale căror rezultate să fie publicate, pentru a testa metode alternative în vederea protejării producției de pește din România. Conform studiilor efectuate în Marea Britanie și prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pești, unde aceștia să se poată ascunde, au redus eficiența consumului de pește de către cormorani cu 67%. Solicităm, așadar, oprirea de la adoptare/promulgare în plenul Camerei Deputaților (for decizional, în acest caz) a acestor modificări aduse Legii vânătorii, așa cum reiese din raportul comun al celor două comisii, și începerea unor dezbateri transparente și bazate pe date științifice. La aceste dezbateri este imperios necesar să participe Ministerul Mediului, inclusiv instituțiile cu rol de monitorizare și control din subordinea acestuia și specialiști din instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, precum și reprezentanții mediului de afaceri din piscicultură. Cu toții pot contribui la găsirea unor soluții adecvate pe termen mediu și lung.”, se menționează într-un comunicat al Societății Ornitologice Române. Același punct de vedere este împărtășit și de alte organisme, precum Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.