vineri, aprilie 26, 2024
AcasăStiri InterneRecursul compensatoriu, abrogat în Parlament

Recursul compensatoriu, abrogat în Parlament

Proiectul de lege al PNL privind abrogarea legii recursului compensatoriu, care a scos din penitenciare înainte de termen peste 21.000 de deținuți, a fost votat de Camera Deputaților. Proiectul urmează să fie promulgat de către președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial. Proiectul legislativ, inițiat de PNL în luna februarie, a fost discutat a fost avizat ieri în Comisia juridică, după ce Guvernul Orban a anunțat că își va asuma răspunderea pe această lege. În proiectul pentru abrogarea recursului compensatoriu, deputații PNL și USR au introdus un amendament care menționează perioada pentru care persoanele deținute în condiții improprii beneficiază de măsurile compensatorii. Astfel, recursul compensatoriu se aplică pentru perioada executată de la 24 iulie 2012 până la intrarea în vigoare a legii de abrogare. „Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr.15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”. Amendamentele admise vizează revenirea la situaţia din 2016 privind reducerea pedepsei care este considerată ca executată:

  • a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă;
  • b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;
  • c) în cazul în care munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră 3 zile executate pentru două nopţi de muncă”, este varianta cuprinsă în legea suspusă aprobării.

Potrivit unei informări a Administrațiai Naționale a Penitenciarelor, ”de la data de 19.10.2017 până la data de 03.12.2019, din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost înregistrate 22.939 liberări, dintre care 4.060 liberări la expirarea duratei pedepsei în termen şi 18.879 liberări condiţionate. În perioada anterior menţionată, din totalul liberărilor, au fost înregistrate 2.335 reveniri, în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. // Menţionăm că nu toate cele 2.335 reveniri au fost persoane care au săvârşit fapte de natură penală în perioada postdetenţie, o parte dintre acestea având pe rolul instanţelor de judecată şi alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, la momentul punerii în libertate”. (ANP)


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -

Cele mai citite

Recursul compensatoriu, abrogat în Parlament

Proiectul de lege al PNL privind abrogarea legii recursului compensatoriu, care a scos din penitenciare înainte de termen peste 21.000 de deținuți, a fost votat de Camera Deputaților. Proiectul urmează să fie promulgat de către președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial. Proiectul legislativ, inițiat de PNL în luna februarie, a fost discutat a fost avizat ieri în Comisia juridică, după ce Guvernul Orban a anunțat că își va asuma răspunderea pe această lege. În proiectul pentru abrogarea recursului compensatoriu, deputații PNL și USR au introdus un amendament care menționează perioada pentru care persoanele deținute în condiții improprii beneficiază de măsurile compensatorii. Astfel, recursul compensatoriu se aplică pentru perioada executată de la 24 iulie 2012 până la intrarea în vigoare a legii de abrogare. „Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr.15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”. Amendamentele admise vizează revenirea la situaţia din 2016 privind reducerea pedepsei care este considerată ca executată:

  • a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă;
  • b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;
  • c) în cazul în care munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră 3 zile executate pentru două nopţi de muncă”, este varianta cuprinsă în legea suspusă aprobării.

Potrivit unei informări a Administrațiai Naționale a Penitenciarelor, ”de la data de 19.10.2017 până la data de 03.12.2019, din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost înregistrate 22.939 liberări, dintre care 4.060 liberări la expirarea duratei pedepsei în termen şi 18.879 liberări condiţionate. În perioada anterior menţionată, din totalul liberărilor, au fost înregistrate 2.335 reveniri, în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. // Menţionăm că nu toate cele 2.335 reveniri au fost persoane care au săvârşit fapte de natură penală în perioada postdetenţie, o parte dintre acestea având pe rolul instanţelor de judecată şi alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, la momentul punerii în libertate”. (ANP)

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu