AcasăActualitateO tragedie "spală" pe alta?

O tragedie „spală” pe alta?

Așa cum am scris, emoția colectivă acoperă toată tragedia de la Colectiv. Sinceră, indusă, reală sau manipulatoare, emoția ne-a cuprins pe toți. La urma urmei, emoția este o stare firească iar o astfel de tragedie o amplifică în mod natural. Dar ce se ascunde, inconștient, în spatele emoției, ce găsim dincolo de stările omenești, ce se întâmplă sub paravanul sentimentelor colective? Mai vedem adevărul, realitatea, minciuna, corupția, lipsurile, ipocrizia? Mai suntem în stare să fim lucizi, conștienți, să arătăm cu degetul, să adresăm întrebări? Mai vrem răspunsuri sau valul emoțional ne copleșește? Ne tragem șapca pe ochi, ne facem că uităm, ne teșim spiritul, ne îndulcim amarul, așa cum vor unii?
Am citit în mediul online câteva aserțiuni absurde pentru o societate normală, de neconceput. Dacă o mică parte ar fi reale, atunci ar fi cutremurător. Prima ar fi că autoritățile, în frunte cu șefii din MAI, Oprea și Arafat, ar ascunde numărul real de morți, care ar fi, deja, mai mare. Ar fi fost un haos generalizat și programat (?!). Apoi cineva a susținut că, de fapt, se anunțase o simulare complexă pe situații de urgență chiar în weekendul trecut. Și, în consecință, ce s-a întâmplat la clubul Colectiv ar fi fost o acțiune premeditată, o provocare ca un act terorist!? Pentru ce? De ce? Cine? Cum? Vor putea autoritățile, foarte preocupate de imaginea șefilor, să lămurească și aceste suspiciuni? Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, anunțase în prima zi de doliu național, poate sub imperiul emoțiilor, că s-au demarat cercetări pentru infracțiunea de omor calificat, cu pedepse grele cu închisoarea. În cea de-a treia zi de doliu, s-a anunțat o încadrare juridică mai blândă, ucidere și vătămare corporală din culpă. Iar au început întrebările, suspiciunile, semnele de revoltă mocnită. Cum vor reuși autoritățile (revin, poate, obsesiv – atât de preocupate de imaginea publică a șefilor politici) să ne prezinte rezultate, probe, sancțiuni, măsuri concrete, corecte, credibile?
Se fac liste de susținere sau de acuzare, se organizează marșuri, proteste de stradă sau online. Opinia publică a început să fiarbă, tocmai pentru că nu are încredere în autorități. Tragedia de la clubul bucureștean pare că a umplut paharul umilințelor. Lumea nu-și revenise după moartea polițistului de pe motocicleta care-i deschidea ministrului de Interne drumul spre casă, în viteză, pe ploaie. Oamenii așteptau niște răspunsuri, niște responsabilități. Iar tragedia de la Colectiv nu i-a liniștit ci i-a revoltat mai tare. Contrar dorințelor ascunse sub mina tragic-falsă și lacrimile de crocodil ale mai-marilor de partid și de stat.
Care este ”oferta” autorităților la întrebările și așteptările opiniei publice? Este greu de spus, dar mă tem că vom avea parte de măsuri, decizii și acte oficiale pline de parșivenie, complicate, manipulatoare, penibile, ipocrite. Nu mai aduc exemple de situații și decizii asemănătoare din state normale, cu oameni conștienți, responsabili și cu bun simț. Amintesc doar de tragedia dintr-o țară mică, săracă, ex-comunistă – Letonia. În noiembrie 2013, acoperișul unui mall din capitala Riga s-a prăbușit iar bilanțul tragic a înregistrat 54 de morți. După câteva zile de la tragedie, premierul de atunci al Letoniei, Vitalis Dombrovskis, a demisionat împreună cu tot cabinetul.
ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

O tragedie „spală” pe alta?

Așa cum am scris, emoția colectivă acoperă toată tragedia de la Colectiv. Sinceră, indusă, reală sau manipulatoare, emoția ne-a cuprins pe toți. La urma urmei, emoția este o stare firească iar o astfel de tragedie o amplifică în mod natural. Dar ce se ascunde, inconștient, în spatele emoției, ce găsim dincolo de stările omenești, ce se întâmplă sub paravanul sentimentelor colective? Mai vedem adevărul, realitatea, minciuna, corupția, lipsurile, ipocrizia? Mai suntem în stare să fim lucizi, conștienți, să arătăm cu degetul, să adresăm întrebări? Mai vrem răspunsuri sau valul emoțional ne copleșește? Ne tragem șapca pe ochi, ne facem că uităm, ne teșim spiritul, ne îndulcim amarul, așa cum vor unii?
Am citit în mediul online câteva aserțiuni absurde pentru o societate normală, de neconceput. Dacă o mică parte ar fi reale, atunci ar fi cutremurător. Prima ar fi că autoritățile, în frunte cu șefii din MAI, Oprea și Arafat, ar ascunde numărul real de morți, care ar fi, deja, mai mare. Ar fi fost un haos generalizat și programat (?!). Apoi cineva a susținut că, de fapt, se anunțase o simulare complexă pe situații de urgență chiar în weekendul trecut. Și, în consecință, ce s-a întâmplat la clubul Colectiv ar fi fost o acțiune premeditată, o provocare ca un act terorist!? Pentru ce? De ce? Cine? Cum? Vor putea autoritățile, foarte preocupate de imaginea șefilor, să lămurească și aceste suspiciuni? Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, anunțase în prima zi de doliu național, poate sub imperiul emoțiilor, că s-au demarat cercetări pentru infracțiunea de omor calificat, cu pedepse grele cu închisoarea. În cea de-a treia zi de doliu, s-a anunțat o încadrare juridică mai blândă, ucidere și vătămare corporală din culpă. Iar au început întrebările, suspiciunile, semnele de revoltă mocnită. Cum vor reuși autoritățile (revin, poate, obsesiv – atât de preocupate de imaginea publică a șefilor politici) să ne prezinte rezultate, probe, sancțiuni, măsuri concrete, corecte, credibile?
Se fac liste de susținere sau de acuzare, se organizează marșuri, proteste de stradă sau online. Opinia publică a început să fiarbă, tocmai pentru că nu are încredere în autorități. Tragedia de la clubul bucureștean pare că a umplut paharul umilințelor. Lumea nu-și revenise după moartea polițistului de pe motocicleta care-i deschidea ministrului de Interne drumul spre casă, în viteză, pe ploaie. Oamenii așteptau niște răspunsuri, niște responsabilități. Iar tragedia de la Colectiv nu i-a liniștit ci i-a revoltat mai tare. Contrar dorințelor ascunse sub mina tragic-falsă și lacrimile de crocodil ale mai-marilor de partid și de stat.
Care este ”oferta” autorităților la întrebările și așteptările opiniei publice? Este greu de spus, dar mă tem că vom avea parte de măsuri, decizii și acte oficiale pline de parșivenie, complicate, manipulatoare, penibile, ipocrite. Nu mai aduc exemple de situații și decizii asemănătoare din state normale, cu oameni conștienți, responsabili și cu bun simț. Amintesc doar de tragedia dintr-o țară mică, săracă, ex-comunistă – Letonia. În noiembrie 2013, acoperișul unui mall din capitala Riga s-a prăbușit iar bilanțul tragic a înregistrat 54 de morți. După câteva zile de la tragedie, premierul de atunci al Letoniei, Vitalis Dombrovskis, a demisionat împreună cu tot cabinetul.
ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu