Cu acordul și ajutorul colegilor procurori și judecători am întocmit o broșură a exemplelor practice privind efectele pe care le pot avea modificările preconizate ale Codului de procedură penală și Codului penal. Textele modificate au fost preluate din forma transmisă în mod oficial Asociației Procurorilor din România. Exemplele de mai jos sunt inspirate din activitățile practice ale magistraților. Ele au fost simplificate pentru a explica cât mai ușor cetățenilor care pot fi efectele acestor modificări ale Codului de procedură penală și Codului penal.

* Vlăduț se joacă în parc. Aleargă și e fericit. Tatăl lui, încântat de exuberanța copilului, scoate telefonul mobil din buzunar și începe să filmeze. În același timp, într-un colț al parcului, mai întunecat (tatăl lui Vlăduț muncește până seara târziu și are puțin timp la dispoziție pe care să îl petreacă cu copilul său) un bărbat lovește o fată și o trage după el. Tatăl îndreaptă telefonul spre cei doi. Nu poate să intervină pentru că Vlăduț se îndepărtează, astfel că își strigă copilul în timp ce continuă să filmeze. Fata este agresată și urcată cu forța într-o mașină.
Tatăl merge la poliție și le oferă înregistrarea. Păcat că aceasta nu poate fi folosită conform „micilor” modificări ale codului de procedură penală.
Forma actuală care permite utilizarea oricărui mijloc de probă legal și a înregistrărilor făcute de cetățeni:
Art. 97 – Proba şi mijloacele de probă
f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
Art. 139 – ”(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Forma modificată care instituie un număr limitat de probe ce pot fi utilizate în procesul penal:
La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă.

La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”. (martorii nu sunt părți la procesul penal)

* Ai o fetiță de câțiva anișori și ești mândru de ea, este inteligentă și frumușică. Se joacă împreună cu alți copii în fața blocului. Vine un cetățean și se masturbează în fața ei. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, cetățeanul nu va mai putea fi arestat preventiv.
Ai o fetiță adolescentă de 13 ani. Este sedusă de un individ de 40 de ani care profită de naivitatea ei și de lipsa de experiență și o convinge să facă sex cu el. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, acest individ nu mai poate fi arestat.

Forma care permite în prezent arestarea preventivă:
Art. 223 Condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive
”(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică

Forma modificată care nu mai permite arestarea preventivă:
La articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”.

* Ai o fată adolescentă. Aceasta devine victima unor traficanți de persoane. Aceștia o bat, o violează și o obligă să se prostitueze. Cumva reușește să scape. Face plângere la procuror și indică clar numele autorilor. Procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală. Până acum, se începea urmărirea penală față de faptă și se încerca strângerea de probe, organizarea unui flagrant sau măsuri de supraveghere tehnică pentru a se strânge probe sau pentru a se identifica alți martori.
Conform noilor modificări, procurorul trebuie să aducă imediat la cunoștința autorilor calitatea de suspecți. Dacă nu face asta, toate actele ulterioare sunt nule. Astfel, aceștia pot participa la orice act de urmărire penală, pot consulta dosarul, pot afla numele martorilor sau că li se urmăresc convorbirile telefonice.
Cine ar mai formula plângeri în aceste condiții?

* Ioana este intr-o relație abuzivă. În fiecare zi este jignită, amenințată, și este lovită. Într-o zi ajunge la spital în urma bătăilor. Procurorul deschide o anchetă penală. Legea îl obligă să ia măsuri pentru a proteja victima. Ioana este audiată și încurajată să spună ce i s-a întâmplat deoarece va fi în siguranță.
Modificările codului de procedură penală dau posibilitatea suspectului de a fi prezent la audierea Ioanei. Până în prezent, la audiere putea asista avocatul suspectului. Ioanei nu i se poate acorda identitate protejată deoarece agresorul știe persoana cu care are o relație și este inutil. Dacă totuși i s-ar acorda identitatea declarația ei ar avea o valoare diminuată conform dispozițiilor Codului de procedură penală.
La fel se va întâmpla și în cazul traficului de persoane sau în situația unui viol.
Tu ce ai spune dacă persoana de care îți este frică te-ar privi în fiecare secundă din audiere?

* Marian a muncit mult și a făcut ore suplimentare. A strâns ceva bani și vrea să-și construiască o casă în satul natal. Are nevoie de autorizație. Se duce la primărie pentru a o obține. Primarul îi cere o sumă de bani în schimbul autorizației.
Marian a muncit mult, dar banii nu sunt suficienți. Nici nu i se pare normal să dea mită pentru ceva ce i se cuvine, așa că se duce direct la parchet pentru a depune plângere împotriva primarului pe care îl cunoaște bine. Conform noilor prevederi ale Codului de procedură penală, procurorul este obligat să îl anunțe pe primar de îndată. Primarul neagă acuzația, iar un flagrant devine practic inutil din moment ce el știe că este urmărit.
Dupa 6-7 luni, Marian primeste raspunsul Primariei si este anuntat ca i-a fost respinsa cererea de emitere a autorizatiei pentru un motiv pur formal.

* Rică este primar in comuna lui de 3 ani și 6 luni. De ceva timp, Direcția Națională Anticorupție a început urmărirea penală față de Rică, pentru ca el în calitate de primar, a contractat reparația drumului cu firma verișoarei sale, Frusina, fără a face licitație conform legii. Rică a cheltuit 80% din bugetul comunei iar drumul a costat de 3 ori mai mult decât ar fi valorat în mod normal. Rică participă la alegerile viitoare, unde se estimează ca are prima șansă tocmai pentru ca a astupat gropile din carosabil. Problema e ca potrivit noilor modificări, cetățenii nu vor putea fi informați asupra existenței unei suspiciuni cu privire la faptele lui Rică și ale Frusinei. Rică va câștiga următoarele alegeri și va obține votul de la cetățeni care nu au fost informați corect cu privire la existența unei investigații în curs sau a unei bănuieli bazate pe indicii și probe.

Și altele asemenea.

Sursa: Asociația Procurorilor din România

Cu acordul și ajutorul colegilor procurori și judecători am întocmit o broșură a exemplelor practice privind efectele pe care le pot avea modificările preconizate ale Codului de procedură penală și Codului penal. Textele modificate au fost preluate din forma transmisă în mod oficial Asociației Procurorilor din România. Exemplele de mai jos sunt inspirate din activitățile practice ale magistraților. Ele au fost simplificate pentru a explica cât mai ușor cetățenilor care pot fi efectele acestor modificări ale Codului de procedură penală și Codului penal.

* Vlăduț se joacă în parc. Aleargă și e fericit. Tatăl lui, încântat de exuberanța copilului, scoate telefonul mobil din buzunar și începe să filmeze. În același timp, într-un colț al parcului, mai întunecat (tatăl lui Vlăduț muncește până seara târziu și are puțin timp la dispoziție pe care să îl petreacă cu copilul său) un bărbat lovește o fată și o trage după el. Tatăl îndreaptă telefonul spre cei doi. Nu poate să intervină pentru că Vlăduț se îndepărtează, astfel că își strigă copilul în timp ce continuă să filmeze. Fata este agresată și urcată cu forța într-o mașină.
Tatăl merge la poliție și le oferă înregistrarea. Păcat că aceasta nu poate fi folosită conform „micilor” modificări ale codului de procedură penală.
Forma actuală care permite utilizarea oricărui mijloc de probă legal și a înregistrărilor făcute de cetățeni:
Art. 97 – Proba şi mijloacele de probă
f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
Art. 139 – ”(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Forma modificată care instituie un număr limitat de probe ce pot fi utilizate în procesul penal:
La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă.

La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”. (martorii nu sunt părți la procesul penal)

* Ai o fetiță de câțiva anișori și ești mândru de ea, este inteligentă și frumușică. Se joacă împreună cu alți copii în fața blocului. Vine un cetățean și se masturbează în fața ei. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, cetățeanul nu va mai putea fi arestat preventiv.
Ai o fetiță adolescentă de 13 ani. Este sedusă de un individ de 40 de ani care profită de naivitatea ei și de lipsa de experiență și o convinge să facă sex cu el. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, acest individ nu mai poate fi arestat.

Forma care permite în prezent arestarea preventivă:
Art. 223 Condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive
”(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică

Forma modificată care nu mai permite arestarea preventivă:
La articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”.

* Ai o fată adolescentă. Aceasta devine victima unor traficanți de persoane. Aceștia o bat, o violează și o obligă să se prostitueze. Cumva reușește să scape. Face plângere la procuror și indică clar numele autorilor. Procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală. Până acum, se începea urmărirea penală față de faptă și se încerca strângerea de probe, organizarea unui flagrant sau măsuri de supraveghere tehnică pentru a se strânge probe sau pentru a se identifica alți martori.
Conform noilor modificări, procurorul trebuie să aducă imediat la cunoștința autorilor calitatea de suspecți. Dacă nu face asta, toate actele ulterioare sunt nule. Astfel, aceștia pot participa la orice act de urmărire penală, pot consulta dosarul, pot afla numele martorilor sau că li se urmăresc convorbirile telefonice.
Cine ar mai formula plângeri în aceste condiții?

* Ioana este intr-o relație abuzivă. În fiecare zi este jignită, amenințată, și este lovită. Într-o zi ajunge la spital în urma bătăilor. Procurorul deschide o anchetă penală. Legea îl obligă să ia măsuri pentru a proteja victima. Ioana este audiată și încurajată să spună ce i s-a întâmplat deoarece va fi în siguranță.
Modificările codului de procedură penală dau posibilitatea suspectului de a fi prezent la audierea Ioanei. Până în prezent, la audiere putea asista avocatul suspectului. Ioanei nu i se poate acorda identitate protejată deoarece agresorul știe persoana cu care are o relație și este inutil. Dacă totuși i s-ar acorda identitatea declarația ei ar avea o valoare diminuată conform dispozițiilor Codului de procedură penală.
La fel se va întâmpla și în cazul traficului de persoane sau în situația unui viol.
Tu ce ai spune dacă persoana de care îți este frică te-ar privi în fiecare secundă din audiere?

* Marian a muncit mult și a făcut ore suplimentare. A strâns ceva bani și vrea să-și construiască o casă în satul natal. Are nevoie de autorizație. Se duce la primărie pentru a o obține. Primarul îi cere o sumă de bani în schimbul autorizației.
Marian a muncit mult, dar banii nu sunt suficienți. Nici nu i se pare normal să dea mită pentru ceva ce i se cuvine, așa că se duce direct la parchet pentru a depune plângere împotriva primarului pe care îl cunoaște bine. Conform noilor prevederi ale Codului de procedură penală, procurorul este obligat să îl anunțe pe primar de îndată. Primarul neagă acuzația, iar un flagrant devine practic inutil din moment ce el știe că este urmărit.
Dupa 6-7 luni, Marian primeste raspunsul Primariei si este anuntat ca i-a fost respinsa cererea de emitere a autorizatiei pentru un motiv pur formal.

* Rică este primar in comuna lui de 3 ani și 6 luni. De ceva timp, Direcția Națională Anticorupție a început urmărirea penală față de Rică, pentru ca el în calitate de primar, a contractat reparația drumului cu firma verișoarei sale, Frusina, fără a face licitație conform legii. Rică a cheltuit 80% din bugetul comunei iar drumul a costat de 3 ori mai mult decât ar fi valorat în mod normal. Rică participă la alegerile viitoare, unde se estimează ca are prima șansă tocmai pentru ca a astupat gropile din carosabil. Problema e ca potrivit noilor modificări, cetățenii nu vor putea fi informați asupra existenței unei suspiciuni cu privire la faptele lui Rică și ale Frusinei. Rică va câștiga următoarele alegeri și va obține votul de la cetățeni care nu au fost informați corect cu privire la existența unei investigații în curs sau a unei bănuieli bazate pe indicii și probe.

Și altele asemenea.

Sursa: Asociația Procurorilor din România