Un partid trebuie să strângă 200.000 de semnături pentru a se putea înscrie în alegerile europarlamentare. Pentru un candidat independent, situația este și mai complicată: trebuie să adune 100.000 de semnături. În afară de PSD și PNL, care au număr mare de membri și organizații răspândite la toate nivelurile administrative, inclusiv în mediul rural, celelalte partide se chinuie să adune listele uriașe de semnături.
Situația a fost complicată de comasarea alegerilor, pentru că trebuie strânse în același timp semnături pentru alegerile locale (1% din numărul de alegători din localitate) și pentru europarlamentare. Mai mult, încrederea populației în politicieni este la cele mai scăzute niveluri din ultimii 30 de ani, prin urmare mulți sunt reticenți să-și dea datele personale (este obligatoriu să fie menționate seria și numărul cărții de identitate) unor necunoscuți, pe stradă.
Din informațiile PRESShub, chiar și USR, care are deja experiență cu astfel de acțiuni, strânge cu greu cele 200.000 de semnături necesare. Situația este și mai complicată pentru candidații independenți, care nu au întotdeauna forța financiară și logistică de a aduna 100.000 de semnături. Partidele și candidații au ca termen limită 10 aprilie pentru a se înscrie în alegerile pentru europarlamentare.
Uniunea Europeană nu prevede nimic despre modul în care se nominalizează candidații, acest aspect fiind lăsat la libera alegere a statelor membre. În aceste condiții, România este țara cu cele mai restrictive condiții de înscriere la alegerile europene, potrivit unui studiu comparativ realizat de către Asociația pentru Minți Pertinente (AMPER). Alte două țări cu un număr mare de semnături sunt Danemarca și Italia, dar la distanță de România, totuși: în Danemarca este nevoie de 72.200 de semnături, în Italia între 30.000 și 35.000 de semnături. „Media europeană este de 11.136 de semnături, dacă este inclusă România, și de 3.745 de semnături dacă România este exclusă. (…) Un simplu calcul arată că România are un prag de semnături mai mare de 9 ori față de media europeană”, menționează studiul AMPER.
Unii politicieni compară situația din România cu cea din Rusia. Politicianul independent Nicu Ștefănuță, de exemplu, a declarat pentru PRESShub, că România este singura țară din UE care mai cere un număr atât de mare de semnături pentru alegeri. „Este o situație similară cu Rusia, pentru că în Rusia se cer numerele acestea enorme. În Germania, puteți cu 7.000 de semnături să candidezi. 7.000 le-am strâns în primele 3 zile.”
Articolul integral poate fi citit pe PRESShub.
