AcasăCulturăBiblioteca Județeană va reedita volumele publicate de poetul focșănean unionist Dimitrie Dăscălescu

Biblioteca Județeană va reedita volumele publicate de poetul focșănean unionist Dimitrie Dăscălescu

Publicistul și poetul Dimitrie Dăscălescu (1827-1863) a fost unul din fiii lui Ștefan Scarlat Dăscălescu (1800-1878) – comisar și funcționar, fost președinte al Judecătoriei Putna, „român de națiune și de inimă” și susținător al Unirii. „Poet al răzeșilor”, cum îl numea Alecu Russo, Dimitrie Dăscălescu a fost o personalitate marcantă a locului și un devotat în spirit și faptă al ideii de unire, fiind membru al Comitetului unionist focșănean, deputat, prefect numit de Al. I. Cuza, membru al Comisiei Centrale, prezent și implicat în numeroase activități care au pus în mișcare dezideratele Unirii de la 1859. De altfel, deviza sa era: „Jertfesc tot… tot, afară de Unirea țării mele”. Familia Dăscălescu l-a găzduit pe Al. I. Cuza, la trecerea sa prin Focșani, la 5 februarie 1859, prilej de mare bucurie și entuziasm pentru întreaga populație a orașului.

Această efervescență unionistă, abordată, totuși, realist, echilibrat și cu umor moralizator, o găsim și în scrierile sale, poezii publicate preponderent în revista Steaua Dunării, care a apărut la Iași, cu scurte întreruperi, inițial sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Poeziile au fost grupate în volumele Ziorile (1854), Scrisori din Țara Țânțărească (1856) și Poezii noue (1856), volume pe care le deține și biblioteca noastră la Secția de Carte veche și colecții speciale. Deși prins în activități de organizare și susținere a programelor Unirii și deși a murit prematur, poetul Dimitrie Dăscălescu a continuat să scrie și să publice și în perioada de după editarea celor două mici volume (1856) sau după încheierea marelui act istoric de la 1859, fiind un observator atent al societății și scenei politice.

Am avut marea bucurie să descoperim în Colecția de documente Huzum (familia de farmaciști Ioan și Virgil Huzum), donată bibliotecii noastre, un dosar de lucru al poetului Virgil Huzum, cu peste 70 de file A4, tip maculator, copiate cu creionul, transcrise din alfabetul chirilic în alfabetul latin, conținând extrase cu privire la evenimentele premergătoare Unirii de la 1859 și numeroase date despre Dimitrie Dăscălescu – cronici la scrierile sale, puncte de vedere despre poezia sa, dar și 12 poezii apărute în Steaua Dunării, în perioada 1858-1862 – poetul farmacist realizând o adevărată operă bibliografică. Cu prilejul celor 165 de ani de la Unirea Principatelor Române de la 1859, Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea inițiază proiectul de reeditare și transcriere din alfabetul chirilic a volumelor lui Dimitrie Dăscălescu, proiect care se va finaliza pe parcursul acestui an. (Biblioteca Județeană Vrancea)

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Biblioteca Județeană va reedita volumele publicate de poetul focșănean unionist Dimitrie Dăscălescu

Publicistul și poetul Dimitrie Dăscălescu (1827-1863) a fost unul din fiii lui Ștefan Scarlat Dăscălescu (1800-1878) – comisar și funcționar, fost președinte al Judecătoriei Putna, „român de națiune și de inimă” și susținător al Unirii. „Poet al răzeșilor”, cum îl numea Alecu Russo, Dimitrie Dăscălescu a fost o personalitate marcantă a locului și un devotat în spirit și faptă al ideii de unire, fiind membru al Comitetului unionist focșănean, deputat, prefect numit de Al. I. Cuza, membru al Comisiei Centrale, prezent și implicat în numeroase activități care au pus în mișcare dezideratele Unirii de la 1859. De altfel, deviza sa era: „Jertfesc tot… tot, afară de Unirea țării mele”. Familia Dăscălescu l-a găzduit pe Al. I. Cuza, la trecerea sa prin Focșani, la 5 februarie 1859, prilej de mare bucurie și entuziasm pentru întreaga populație a orașului.

Această efervescență unionistă, abordată, totuși, realist, echilibrat și cu umor moralizator, o găsim și în scrierile sale, poezii publicate preponderent în revista Steaua Dunării, care a apărut la Iași, cu scurte întreruperi, inițial sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Poeziile au fost grupate în volumele Ziorile (1854), Scrisori din Țara Țânțărească (1856) și Poezii noue (1856), volume pe care le deține și biblioteca noastră la Secția de Carte veche și colecții speciale. Deși prins în activități de organizare și susținere a programelor Unirii și deși a murit prematur, poetul Dimitrie Dăscălescu a continuat să scrie și să publice și în perioada de după editarea celor două mici volume (1856) sau după încheierea marelui act istoric de la 1859, fiind un observator atent al societății și scenei politice.

Am avut marea bucurie să descoperim în Colecția de documente Huzum (familia de farmaciști Ioan și Virgil Huzum), donată bibliotecii noastre, un dosar de lucru al poetului Virgil Huzum, cu peste 70 de file A4, tip maculator, copiate cu creionul, transcrise din alfabetul chirilic în alfabetul latin, conținând extrase cu privire la evenimentele premergătoare Unirii de la 1859 și numeroase date despre Dimitrie Dăscălescu – cronici la scrierile sale, puncte de vedere despre poezia sa, dar și 12 poezii apărute în Steaua Dunării, în perioada 1858-1862 – poetul farmacist realizând o adevărată operă bibliografică. Cu prilejul celor 165 de ani de la Unirea Principatelor Române de la 1859, Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea inițiază proiectul de reeditare și transcriere din alfabetul chirilic a volumelor lui Dimitrie Dăscălescu, proiect care se va finaliza pe parcursul acestui an. (Biblioteca Județeană Vrancea)

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu