Astăzi este Ajunul Bobotezei

0
22
Ajunul Bobotezei este zi de post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Canoanele Bisericii spun că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia agheasmă pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru. În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) pânaăla 14 ianuarie – odovania praznicului. Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi, de pildă, la binecuvântarea și sfințirea prapurilor, la sfințirea crucii și a troițelor, a clopotului, a vaselor și veșmintelor liturgice, la sfințirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir. În casele credincioșilor, agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, din care se gustă pe nemâncate, în zilele de post și ajunare.
În tradiția populară se păstrează, încă, o serie de obiceiuri și superstiții:                                  – Dacă în dimineața de 5 ianuarie e brumă pe pomi, vor fi poame multe și bune. Dacă picură din streașină, va fi o vară ploioasă.                                                                                         – O altă tradiție spune că, în ce direcție va stropi preotul cu busuiocul înmuiat în agheasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.                                                                                       – Un obicei foarte vechi este acela că fetele trebuie să ia de la preot o crenguță de busuioc sfințit și să-l pună noaptea sub pernă, pentru a-și visa ursitul.                               – Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele își legau pe degetul inelar un fir de mătase roșie busuiocul primit. Dacă în ajun de Bobotează o fată nemăritată alunecă pe gheață, aceasta se va căsători în anul ce urmează.                                                                          – Bătrânii spun că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.

În unele zone, copiii mergeau să colinde în seara de 5 spre 6 ianuarie pentru a vesti sosirea preotului „cu crucea”. Gospodarii îi răsplăteau pe colindători cu mere, nuci și prăjituri.