Situația cea mai grea pe frontul ucrainean este în continuare la Mariupol, orașul-port la Marea Azov. Bombele armatei ruse au ruinat aproape întreg orașul, iar peste 300.000 de oameni stau prin buncăre și subsoluri, fără mâncare, apă, electricitate. Rușii nu au permis, până acum, evacuarea civililor spre vest și nord decât sporadic, forțându-i pe localnici, în schimb, să se îndrepte spre Rusia. Manolis Androulakis, consulul general al Greciei la Mariupol, a revenit în țara natală după ce a organizat acţiuni de evacuare a cetăţenilor şi a etnicilor greci. „Mariupol va fi adăugat pe lista oraşelor care au fost distruse, precum Guernica, Stalingrad, Groznîi şi Alep. În 24 de ore, ceea ce mi-a îngreunat şi mai mult eforturile, întreaga infrastructură a fost distrusă, totul a fost bombardat, electricitate, apă, comunicaţii.”, a declarat diplomatul grec la sosirea la Atena.

În același timp, Rusia le-a cerut ucrainenilor care apără orașul Mariupol să depună armele. ”Depuneți armele!”, a spus generalul colonel Mihail Mizintsev, directorul Centrului Național Rus pentru Managementul Apărării, într-un briefing distribuit de Ministerul Apărării. ”Tuturor celor care depun armele li se garantează trecerea în siguranță din Mariupol”. Mizintsev a spus că vor fi deschise coridoarele umanitare din Mariupol la ora 10:00, ora Moscovei (07:00 GMT), pe 21 martie. Autoritățile ucrainene au respins ultimatumul armatei ruse. „Nu va exista nicio predare, nicio depunere a armelor”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereşciuk pentru Ukraîinska Pravda, la primele ore ale zilei de astăzi. Irina Vereşciuk a cerut, în schimb, ca armata rusă să deschidă coridoare umanitare în Mariupol, oraşul-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse.

Duminică seară, obuzele au lovit case și un centru comercial din Kiev. O persoană a fost ucisă și câteva au fost rănite în urma acestei explozii, a anunțat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Ulterior, s-a anunțat că 4 persoane și-au pierdut viața în urma acelei explozii. Alte explozii s-au auzit și în celelalte orașe ucrainene luate cu asalt de armata rusă. În cursul zilei de duminică s-a anunțat că 56 de rezidenți ai unui azil de bătrâni din orașul Kreminna, în estul Ucrainei, au fost uciși când un tanc rusesc a deschis focul asupra acestuia, potrivit șefului regiunii Luhansk, citat de CNN. Acesta a declarat că atacul a avut loc pe 11 martie și că alți 15 rezidenți ai căminului de îngrijire au fost răpiți și duși în orașul Svatove, în ceea ce este acum teritoriul ocupat de Rusia. Potrivit Biroului ONU pentru drepturile omului, cel puţin 902 civili au fost ucişi şi 1.459 au fost răniţi în Ucraina până sâmbătă, la miezul nopţii, ora locală.

Situația cea mai grea pe frontul ucrainean este în continuare la Mariupol, orașul-port la Marea Azov. Bombele armatei ruse au ruinat aproape întreg orașul, iar peste 300.000 de oameni stau prin buncăre și subsoluri, fără mâncare, apă, electricitate. Rușii nu au permis, până acum, evacuarea civililor spre vest și nord decât sporadic, forțându-i pe localnici, în schimb, să se îndrepte spre Rusia. Manolis Androulakis, consulul general al Greciei la Mariupol, a revenit în țara natală după ce a organizat acţiuni de evacuare a cetăţenilor şi a etnicilor greci. „Mariupol va fi adăugat pe lista oraşelor care au fost distruse, precum Guernica, Stalingrad, Groznîi şi Alep. În 24 de ore, ceea ce mi-a îngreunat şi mai mult eforturile, întreaga infrastructură a fost distrusă, totul a fost bombardat, electricitate, apă, comunicaţii.”, a declarat diplomatul grec la sosirea la Atena.

În același timp, Rusia le-a cerut ucrainenilor care apără orașul Mariupol să depună armele. ”Depuneți armele!”, a spus generalul colonel Mihail Mizintsev, directorul Centrului Național Rus pentru Managementul Apărării, într-un briefing distribuit de Ministerul Apărării. ”Tuturor celor care depun armele li se garantează trecerea în siguranță din Mariupol”. Mizintsev a spus că vor fi deschise coridoarele umanitare din Mariupol la ora 10:00, ora Moscovei (07:00 GMT), pe 21 martie. Autoritățile ucrainene au respins ultimatumul armatei ruse. „Nu va exista nicio predare, nicio depunere a armelor”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereşciuk pentru Ukraîinska Pravda, la primele ore ale zilei de astăzi. Irina Vereşciuk a cerut, în schimb, ca armata rusă să deschidă coridoare umanitare în Mariupol, oraşul-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse.

Duminică seară, obuzele au lovit case și un centru comercial din Kiev. O persoană a fost ucisă și câteva au fost rănite în urma acestei explozii, a anunțat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Ulterior, s-a anunțat că 4 persoane și-au pierdut viața în urma acelei explozii. Alte explozii s-au auzit și în celelalte orașe ucrainene luate cu asalt de armata rusă. În cursul zilei de duminică s-a anunțat că 56 de rezidenți ai unui azil de bătrâni din orașul Kreminna, în estul Ucrainei, au fost uciși când un tanc rusesc a deschis focul asupra acestuia, potrivit șefului regiunii Luhansk, citat de CNN. Acesta a declarat că atacul a avut loc pe 11 martie și că alți 15 rezidenți ai căminului de îngrijire au fost răpiți și duși în orașul Svatove, în ceea ce este acum teritoriul ocupat de Rusia. Potrivit Biroului ONU pentru drepturile omului, cel puţin 902 civili au fost ucişi şi 1.459 au fost răniţi în Ucraina până sâmbătă, la miezul nopţii, ora locală.