EXCLUSIV Mihai Copaci era urmărit de un an și lua mită în tranșe periodice, spune Tribunalul București

0
678

Motivarea judecătorilor Tribunalului București care au hotărât să-l aresteze pe Mihai Copaci pentru o perioadă de 30 de zile se bazează pe fapte constatate de anchetatori de-a lungul unui an. Procurorii DNA îl urmăreau pe președintele Casei Județene se Asigurări de Sănătate Vrancea din luna martie 2015, iar până pe 27.02.2016 acesta ar fi solicitat și primit, în tranșe periodice, sume de bani în euro și lei.

“În sarcina inculpatului …. s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în perioada martie 2015-27.02.2016,…. în calitate de președinte al ….., a solicitat și primit de la….., în tranșe periodice, suma totală de …. de euro și … de lei, pentru ca, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu de președinte al …., să asigure bugetarea corespunzătoare a spitalului”, se arată în motivarea instanței.

Magistrații susțin că banii reprezentau mită pentru ca, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, președintele-director general al CJAS Vrancea să asigure bugetarea corespunzătoare a spitalului. În motivare nu se precizează despre ce unitate medicală este vorba dar pe surse se spune că ar fi vorba de Spitalul Municipal din Adjud. Judecătorul de drepturi și libertăți a considerat că există suspiciune rezonabilă pentru ca inculpatul să fi săvârșit faptele de care este acuzat. Și, fiind vorba despre o pedeapsă prevăzută de lege de peste 5 ani de închisoare, magistratul Tribunalului București a stabilit că privarea de libertate a lui Mihai Copaci este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

“Această stare de pericol se apreciază de instanţă pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi circumstanţelor de comitere a acestora, a anturajului şi mediului din care inculpatul provine şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia. Împrejurările săvârşirii faptelor, atingerea adusă şi cea care poate fi adusă în continuare relaţiilor sociale ocrotite de lege prin incriminarea ca infracţiune a luării de mită, necesitatea prevenirii riscului ca inculpatul să se sustragă cercetării penale –îngreunând astfel desfăşurarea procesului penal sau să influenţeze martorii din cauză, sunt tot atâtea criterii de apreciere în concret a gradului de pericol social pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului”, se mai arată în motivare..

Decizia de arestare preventivă expiră pe data de 28 martie.