vineri, aprilie 26, 2024
AcasăSocietateZi de mare sărbătoare: Sfinții Împărați Constantin și Elena

Zi de mare sărbătoare: Sfinții Împărați Constantin și Elena

În fiecare an, pe 21 mai, îi sărbătorim pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei „Întocmai cu Apostolii”. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut sub numele de Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306. Datorită Sfântului Constantin cel Mare, persecuțiile împotriva creștinilor au încetat. El a asigurat libertate de credință tuturor oamenilor și a promovat crești­nismul. A fost primul împărat roman pe care apropiații lui l-au surprins rugându-se și postind.

Din relatarea vieții sale, aflăm că Împăratul Constantin se roagă lui Dumnezeu să-l întărească în lupta împotriva lui Maxențiu și primește în vis următorul răspuns de la Mântuitorul: Sfânta Cruce îți va fi semn de izbândă – „prin acest semn vei învinge”. După această descoperire, Sfântul Constantin poruncește ca pe steaguri, coifuri și scuturi să fie prezent semnul sfintei cruci și astfel iese biruitor în lupta cu Maxențiu. Împăratul Constantin cel Mare a generalizat, în 321, duminica drept zi de odihnă în imperiu, sărbătoarea săptămânală a creștinilor, zi în care și soldații asistau la slujbă. Constantin cel Mare a interzis răstignirea ca modalitate de execuție și abandonarea copiilor mici. Reușește să pună în legis­lație morala creștină.

Sfântul Constantin cel Mare a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. La acest sinod s-a proclamat învățătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut” (Simbolul credinței). Sfântul Constantin cel Mare a trecut la cele veșnice pe 22 mai 337 și a fost înmormântat în Biserica „Sfinții Apostoli” din Constantinopol, ctitoria sa.

Împărăteasa Elena a fost mama lui Constatin cel Mare. În anul 312, când Constantin îl invinge pe Maxențiu, îi acordă mamei sale primul titlu, de „Nobilissima Femina”. Sfânta Elena a fost o creștină evlavioasă, reușind să ridice numeroase lăcașuri de cult: Biserica Învierii Domnului, zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum și alte 18 lăcașuri de cult. Ajunsă la Ierusalim, ea descoperă Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul. Sfânta Împărăteasă Elena a trecut la cele veșnice la Roma, în anul 327. A fost îngropată la Roma, în mausoleul de lângă biserica Sfinților Marcelin și Petru de la Via Labicana. Sarcofagul care conține rămășițele sale se află acum depus în muzeul din Vatican. Părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena se găsesc și la Catedrala Patriarhală din București. (sursa: crestinortodox.ro)


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -

Cele mai citite

Zi de mare sărbătoare: Sfinții Împărați Constantin și Elena

În fiecare an, pe 21 mai, îi sărbătorim pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei „Întocmai cu Apostolii”. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut sub numele de Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306. Datorită Sfântului Constantin cel Mare, persecuțiile împotriva creștinilor au încetat. El a asigurat libertate de credință tuturor oamenilor și a promovat crești­nismul. A fost primul împărat roman pe care apropiații lui l-au surprins rugându-se și postind.

Din relatarea vieții sale, aflăm că Împăratul Constantin se roagă lui Dumnezeu să-l întărească în lupta împotriva lui Maxențiu și primește în vis următorul răspuns de la Mântuitorul: Sfânta Cruce îți va fi semn de izbândă – „prin acest semn vei învinge”. După această descoperire, Sfântul Constantin poruncește ca pe steaguri, coifuri și scuturi să fie prezent semnul sfintei cruci și astfel iese biruitor în lupta cu Maxențiu. Împăratul Constantin cel Mare a generalizat, în 321, duminica drept zi de odihnă în imperiu, sărbătoarea săptămânală a creștinilor, zi în care și soldații asistau la slujbă. Constantin cel Mare a interzis răstignirea ca modalitate de execuție și abandonarea copiilor mici. Reușește să pună în legis­lație morala creștină.

Sfântul Constantin cel Mare a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. La acest sinod s-a proclamat învățătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut” (Simbolul credinței). Sfântul Constantin cel Mare a trecut la cele veșnice pe 22 mai 337 și a fost înmormântat în Biserica „Sfinții Apostoli” din Constantinopol, ctitoria sa.

Împărăteasa Elena a fost mama lui Constatin cel Mare. În anul 312, când Constantin îl invinge pe Maxențiu, îi acordă mamei sale primul titlu, de „Nobilissima Femina”. Sfânta Elena a fost o creștină evlavioasă, reușind să ridice numeroase lăcașuri de cult: Biserica Învierii Domnului, zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum și alte 18 lăcașuri de cult. Ajunsă la Ierusalim, ea descoperă Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul. Sfânta Împărăteasă Elena a trecut la cele veșnice la Roma, în anul 327. A fost îngropată la Roma, în mausoleul de lângă biserica Sfinților Marcelin și Petru de la Via Labicana. Sarcofagul care conține rămășițele sale se află acum depus în muzeul din Vatican. Părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena se găsesc și la Catedrala Patriarhală din București. (sursa: crestinortodox.ro)

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu