Epoca post-Oprișan – ce va fi când n-o să fie

0
333

Deloc paradoxal, mixul politic mioritic nu avansează vreun program socio-politic sau măcar un scenariu care să fie alternativă la un sfert de secol de dominație Oprișan. Spun că pare firesc, deoarece în perioada aceasta în care o generație s-a schimbat, un partid sau o alianță din Vrancea n-a fost în stare să producă un lider și o echipă care să-l eclipseze și să-l tragă pe linie moartă. Pretenția aceasta nu cred că poate fi îndreptată către liderii locali non-Oprișan de până în 2004 . În epoca ante-Băsescu nu a existat opoziţie la regimul criptocomunist Iliescu. Cu atât mai puțin în Vrancea. Nici măcar în perioada 1996-2000! Memoria recentă, cu un Umil Constantinescu la braț cu Ion Iliescu, aliați contra matelotului, mă scutește de demonstrații inutile.
Un exercițiu scurt de memorie și din perioada respectivă răsare doar figura pitorească a lui Puiu Siru care vocifera cât era ziulica de lungă împotriva baronului. Pe altcineva mai eficient decât el în spațiul public nu-mi amintesc. Vă rog s-o faceți!
Deceniul Băsescu merită o atenție specială pentru Vrancea. Anul 2004 venea cu pretenții mari atât la nivel național cât și la nivel local. Vrancea nu făcea excepție. Pe modelul central s-au construit filiale de dreapta care aveau misiunea, cel puțin propagandistică, să-l debarce din fruntea județului pe Marian Oprișan. Misiunea a început impetuos în Consiliul Județean al acelor vremuri. Ea părea că va avea sorți de izbândă când, chiar în ultimul moment, salvarea a venit de la Vasile Blaga, ministru de interne de dreapta la acea vreme. Baronul rezistă! Perioada 2004-2008 nu reține alt eveniment notabil sau vreun nume.
Anul 2008 venea cu așteptări electorale majore. Uvertura, alegerile locale, au adus ceva rezultate pentru dreapta de atunci. Nini Săpunaru, mai abil politic, şi-a asigurat bazinele electorale de pe Valea Râmnicului şi de pe Valea Milcovului, care l-au propulsat deputat în toamna aceluiași an. Noul PDL venea cu vechiul Jan Vraciu la alegerile pentru Consiliul Județean. Prestația lamentabilă, rezultatele au demonstrat-o!
Candidatura lui Alin Trășculescu la Primăria Focșani se voia calul troian care, în final, va distruge din interior baronatul lui Oprișan. Concepția inteligentă de campanie „buturuga mică răstoarnă carul mare”, îndreptată nu împotriva competitorului direct, mult mai bătrânul Bacinschi, i-au lipsit consecvența și munca. Junele visa deja la cei patru ani de deputăție. Dorința i s-a îndeplinit și lui și Sorinei Plăcintă chiar dacă au trecut prin emoția redistribuirilor. Singurul care a câștigat de pe locul I a fost Răzvan Mustea care a condiționat intrarea în cursă de candidatura în cel mai liberal colegiu, cel din Focșani.
Nu trebuie uitată nici scurta perioada în care PDL a guvernat alături de PSD. Trășculescu a negociat cu Oprișan șefia deconcentratelor. Paradoxal, mulți directori PDL de atunci rezistă și astăzi. De ce oare?!
Locomotiva Băsescu nu a putut trata impotența politică a dreptei din teritoriu. Nici nu avea cum s-o facă! Un lider care să-i facă față lui Oprișan se dezvoltă din rândul celor cu verticalitate, cu multă stăruință, cu știință, cu putere de negociere, cu carismă. Un personaj care reușește să fie liant între tendințe centrifuge.
Mă minunam zilele trecute de o știre apărută în Vrancea24, cum că Nini Săpunaru vrea Primăria Focșani, la alegerile locale de anul viitor. În afară de faptul că e nostim, neavând nicio șansă evidentă, nu pot să nu constat bătaia de joc la adresa electoratului PNL. Dacă ar fi decent politic, el ar trebui să-și dorească cel mult șefia filialei locale din 2017 încolo. Ce a putut demonstra s-a văzut în cele patru mandate de parlamentar. Primăria e un lucru mai aplicat și mai complicat decât ridicatul de mână și intervențiile pe diferite posturi tv.
În rest, așteptăm toți propunerile celorlalte partide pentru Primăria Focșani și Consiliul Județean. Mai sunt zvonuri, și nu de ieri de azi, cum că Nicu Tănase ar viza o candidatură la Focșani, din partea PMP. Problema e dacă se simte îndreptățit la o asemenea bătălie sau este obligat de partid să și-o depună.
Revenind la problema inițială, este pregătit vreun partid reformist să avanseze un candidat care să-i succeadă lui Oprișan? Succesiunea aceasta trebuie pregătită printr-un candidat care să-l surclaseze la capitolele esențiale și care să preia un județ în care investițiile străine sunt aproape zero, agricultura câtă mai este stă la mila cerului, un județ în care peste jumătate din școli nu au autorizație sanitară de funcționare și lista ororilor poate continua.
Debarcarea aceasta se va produce la un moment dat din varii cauze. Pot fi naturale, juridice, sufletești poate. Problema e a descălecatului. Avem vreun edil de județ pe aici căruia să-i schițăm portretul-robot sau apelăm la unul de import sau de împrumut? Soluții de felul acesta au mai existat în Vrancea. După evenimentele tragice de la Vadu Roșca, puterea filo-sovietică a detașat în Focșani și în județ agenți de influență la toate nivelurile și în toate sectoarele care să prevină evenimente similare și să reeduce masele. Istoria pare ciclică. Personajele sunt altele.

Stăicuţu Ilie