Guvernul României a anunțat propunerile privind reformarea companiilor de stat, în majoritate cu datorii de miliarde la bugetul de stat. Propunerile vizează comasări, restructurări, închideri și listarea la bursă, în funcție de stadiul societăților incluse în acest pachet. Liderii PSD se opun acestor măsuri, în declarații publice, încălzind sloganul preferat al susținătorilor FSN/ Iliescu de la începutul anilor 90: ”Nu ne vindem țara”. Fără să prezinte argumente concrete și motive logice privind opoziția la aceste măsuri, PSD va încerca în Parlament, împreună cu alte formațiuni, să blocheze această reformă.
De cealaltă parte, pe lângă explicațiile premierului Ilie Bolojan, viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, care are în atribuții această reformă, a oferit mai multe răspunsuri și detalii. Listarea la bursă nu înseamnă ”vânzarea” companiei ci scoaterea la bursă a unui pachet minoritar de acțiuni, care ar putea aduce la bugetul statului mai multe miliarde de lei. Plus că ar contribui la profesionalizarea și transparentizarea managementului firmei respective. Oana Gheorghiu a dat un exemplu edificator: Hidroelectrica. Această companie a statului avea, în 2011, un profit de 6,4 milioane lei. În 2012, din cauza căpușării prin contracte cu privați protejați, compania a înregistrat o pierdere de 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei. Logic, firma a intrat în insolvență.
”Activele erau excepționale. Guvernanța? Inexistentă.
Activele erau ale noastre, ale cetățenilor, dar banii se duceau altundeva.
Ce s-a schimbat după listarea la Bursă din iulie 2023?
Statul n-a vândut nimic din pachetul său. În schimb, Fondul Proprietatea – un acționar privat – a vândut cei 20% ai lui. Statul român deține în continuare 80% din Hidroelectrica. Exact ca înainte. Diferența e că acum compania nu mai poate ascunde nimic:
– Raportări financiare publice în fiecare trimestru.
– Contractele importante – aprobate de acționari.
– Managementul răspunde în fața a zeci de mii de oameni și a Autorității de Supraveghere Financiară.
Contractele dezavantajoase cu intermediari? Imposibile.
Ce a însemnat asta în concret?
Hidroelectrica 2011: profit 6.400.000 lei.
Hidroelectrica 2023: profit 6.400.000.000 lei.
Adică de la milioane, la miliarde și de 1.000 de ori mai mult pentru România. Vorbim de aceleași active, dar de o guvernanță cu totul diferită. Dividende încasate de statul român:
→ 2022 (pre-listare): 3,06 miliarde de lei;
→ 2024 (post-listare): 5,03 miliarde de lei.
Într-un singur an, dintr-o singură companie, bugetul public a primit echivalentul a peste 1 miliard de euro.
Și totuși, ce câștigă românii?
Toți salariații cu pensie privată Pilon II sunt deja acționari de facto la Hidroelectrica. Fondurile de pensii dețin împreună 11% din companie. Aproximativ 8 milioane de români beneficiază direct, în fiecare an, din dividendele Hidroelectrica – prin pensia lor. Dacă ai cumpărat acțiuni la listare, ai +30% în mai puțin de 3 ani, plus dividende anuale de 6–8%.
Dacă nu ai nici pensie privată, nici acțiuni, atunci miliardele de dividende pe care statul le primește în fiecare an finanțează spitale, școli și pensii de stat.
Deci cine sunt acționarii Hidroelectrica?
– 80% aparține statului român.
– 11% aparține fondurile de pensii ale românilor;
– diferența de 9%: 54.000 de investitori români individuali și fonduri internaționale care au adus capital străin în România.
Hidroelectrica este modelul de succes prin care putem transforma companiile românești din găuri negre în entități profitabile pentru români. Pentru că evoluția Hidroelectrica demonstrează ce se întâmplă atunci când reprezentanții statului nu mai pot ascunde mizeria sub preș. Privatizarea unor mici procente din acțiuni aduce incredibil de mari beneficii pentru România și pentru români pentru că scoate compania din faliment și generează profit, transparență și bună guvernanță.
Când cineva spune că „ne vindem țara” vorbind despre Hidroelectrica, înseamnă că fie habar n-are ce vorbește, fie e pur și simplu ticălos. Nu, nu vinde nimeni țara, ci introducem mecanisme prin care ne asigurăm că bunurile statului nu mai sunt prăduite de băieții deștepți trimiși de partid. Pentru că aceste companii sunt companiile românilor și României, nu companiile partidului.”, a explicat viceprim-ministrul Oana Gheorghiu.
Ulterior, Oana Gheorghiu a explicat cum a lucrat la propunerile privind companiile de stat, cum (nu) s-au implicat reprezentanții celorlalte partide din coaliție și situația reală a companiilor de stat. Viceprim-ministrul a explicat ce înseamnă listarea la bursă a unor pachete de acțiuni și înseamnă un management în care este implicat și privatul, în mod transparent. ”Listarea la bursă nu sperie pe nimeni în mod real. Spaima politicienilor s-a declanșat când am început să analizăm Consiliile de Administrație, contractele de mandat şi indicatorii de performanță din marile companii de stat. Și care a fost reacția acestor politicieni?
– Blocarea accesului la documente;
– Refuzul de a prezenta contracte de mandat;
– Refuzul colaborării interinstituționale; Fapte concrete. Documentate. Care spun mai multe decât orice declarație politică. Nimeni nu vinde nimic. Afirmația că „vindem companii de stat în criză, ieftin” este falsă în fiecare cuvânt al ei. Listarea înseamnă că statul vinde un pachet minoritar şi rămâne acționar majoritar, cu control deplin.
Iar pregătirea tehnică a unei listări durează între 1 și 3 ani. Orice decizie luată astăzi ar produce o tranzacție nu mai devreme de 2027, în condiții de piață pe care nu le cunoaștem încă. Cine spune că „vindem ieftin în criză” descrie un scenariu care nu există, nu a existat şi nu putea exista.”, a scris Oana Gheorghiu, pe Facebook. Toate explicațiile AICI.
