duminică, aprilie 28, 2024
AcasăPoliticaUniunea Europeană vrea o protecție mai mare pentru libertatea presei în fața...

Uniunea Europeană vrea o protecție mai mare pentru libertatea presei în fața intimidărilor judiciare

Parlamentul European a aprobat cu 546 voturi pentru, 47 împotrivă și 31 abțineri o nouă lege, convenită cu Consiliul pe 30 noiembrie 2023, care va asigura că persoanele și organizațiile care se ocupă de chestiuni de interes public, cum ar fi drepturile fundamentale, acuzațiile de corupție, protejarea democrației sau combaterea dezinformării, beneficiază de protecție din partea Uniunii în fața proceselor nefondate și abuzive. Protecția se va aplica tuturor cauzelor transfrontaliere. Excepție fac cazurile în care atât pârâtul, cât și reclamantul și instanța sesizată sunt din aceeași țară a Uniunii sau în care cauza este relevantă pentru un singur stat membru.

Pentru a se asigura că victimele beneficiază de o protecție mai solidă, eurodeputații au introdus două garanții: respingerea rapidă a cauzelor nefondate și posibilitatea de a-i solicita reclamantului să achite costurile estimate ale procedurii, inclusiv reprezentarea legală a pârâtului, precum și despăgubiri. Dacă pârâtul solicită respingerea rapidă a acțiunii, reclamantul va trebui să dovedească că există motive întemeiate pentru care procedura judiciară trebuie să continue. Instanța poate impune și alte sancțiuni la adresa reclamanților, care sunt adeseori politicieni, corporații sau grupuri de lobby. Acestora li se va putea ordona și să plătească despăgubiri pentru eventualele prejudicii.

Măsuri reparatorii pentru procesele din afara UE și accesul la informații

Pentru a evita alegerea unei instanțe mai favorabile, la care reclamantul ar putea recurge pentru a-și asigura cele mai mari șanse de succes, noile norme prevăd că sentințele pronunțate în țări din afara Uniunii în procese nefondate sau abuzive împotriva unor persoane sau instituții din Uniune nu vor fi recunoscute. Guvernele statelor membre se vor asigura și că victimele potențiale ale proceselor abuzive au acces într-un loc unic la informații despre garanțiile procedurale și măsurile reparatorii. Sunt prevăzute și măsuri de asistență juridică și un sprijin financiar și psihologic. Statele membre vor trebui să asigure că se oferă asistență juridică în cazul acțiunilor civile transfrontaliere. Ele ar trebui și să publice toate sentințele definitive în procesele SLAPP (acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice) și să colecteze informații detaliate despre acestea. În urma votului în plen, raportorul Tiemo Wölken (S&D, Germania) a declarat: „Procesele SLAPP sunt o amenințare la adresa statului de drept și subminează grav drepturile fundamentale, afectând libertatea de exprimare, de informare și de asociere. Ele sunt o formă de hărțuire juridică și de abuz al sistemului de justiție, la care recurg tot mai des persoane și organizații puternice pentru a evita controlul public. Nu ar trebui să se abuzeze astfel de instanțele noastre pentru a obține câștiguri personale. Această directivă va contribui la combaterea SLAPP și îi va împiedica pe cei care încearcă să folosească instanțele ca să intimideze și să descurajeze jurnaliștii și activiștii de la a publica informații și ca să le impună un soi de autocenzură.” Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională.

Având în vedere numărul tot mai mare al proceselor SLAPP înregistrate în Uniune, eurodeputații au propus, într-o rezoluție din 2021, măsuri pentru protejarea jurnaliștilor, a organelor mass-media și a activiștilor împotriva hărțuirii juridice. Prin adoptarea acestei legislații, eurodeputații răspund la propunerile cetățenilor incluse în concluziile Conferinței privind viitorul Europei, care urmăresc: combaterea dezinformării și a propagandei (propunerea 23 punctul 5), elaborarea unei politici unitare mai eficace față de regimurile autoritare și hibride și dezvoltarea de parteneriate cu organizațiile societății civile (propunerea 24 punctul 8), adoptarea unor legi care să abordeze amenințările la adresa independenței mass-mediei (propunerea 27 punctul 1) și aplicarea strictă a normelor de concurență ale Uniunii în sectorul mass-mediei (propunerea 27 punctul 2). (Biroul de presă al Parlamentului European)


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -
- Advertisment -

Cele mai citite

Uniunea Europeană vrea o protecție mai mare pentru libertatea presei în fața intimidărilor judiciare

Parlamentul European a aprobat cu 546 voturi pentru, 47 împotrivă și 31 abțineri o nouă lege, convenită cu Consiliul pe 30 noiembrie 2023, care va asigura că persoanele și organizațiile care se ocupă de chestiuni de interes public, cum ar fi drepturile fundamentale, acuzațiile de corupție, protejarea democrației sau combaterea dezinformării, beneficiază de protecție din partea Uniunii în fața proceselor nefondate și abuzive. Protecția se va aplica tuturor cauzelor transfrontaliere. Excepție fac cazurile în care atât pârâtul, cât și reclamantul și instanța sesizată sunt din aceeași țară a Uniunii sau în care cauza este relevantă pentru un singur stat membru.

Pentru a se asigura că victimele beneficiază de o protecție mai solidă, eurodeputații au introdus două garanții: respingerea rapidă a cauzelor nefondate și posibilitatea de a-i solicita reclamantului să achite costurile estimate ale procedurii, inclusiv reprezentarea legală a pârâtului, precum și despăgubiri. Dacă pârâtul solicită respingerea rapidă a acțiunii, reclamantul va trebui să dovedească că există motive întemeiate pentru care procedura judiciară trebuie să continue. Instanța poate impune și alte sancțiuni la adresa reclamanților, care sunt adeseori politicieni, corporații sau grupuri de lobby. Acestora li se va putea ordona și să plătească despăgubiri pentru eventualele prejudicii.

Măsuri reparatorii pentru procesele din afara UE și accesul la informații

Pentru a evita alegerea unei instanțe mai favorabile, la care reclamantul ar putea recurge pentru a-și asigura cele mai mari șanse de succes, noile norme prevăd că sentințele pronunțate în țări din afara Uniunii în procese nefondate sau abuzive împotriva unor persoane sau instituții din Uniune nu vor fi recunoscute. Guvernele statelor membre se vor asigura și că victimele potențiale ale proceselor abuzive au acces într-un loc unic la informații despre garanțiile procedurale și măsurile reparatorii. Sunt prevăzute și măsuri de asistență juridică și un sprijin financiar și psihologic. Statele membre vor trebui să asigure că se oferă asistență juridică în cazul acțiunilor civile transfrontaliere. Ele ar trebui și să publice toate sentințele definitive în procesele SLAPP (acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice) și să colecteze informații detaliate despre acestea. În urma votului în plen, raportorul Tiemo Wölken (S&D, Germania) a declarat: „Procesele SLAPP sunt o amenințare la adresa statului de drept și subminează grav drepturile fundamentale, afectând libertatea de exprimare, de informare și de asociere. Ele sunt o formă de hărțuire juridică și de abuz al sistemului de justiție, la care recurg tot mai des persoane și organizații puternice pentru a evita controlul public. Nu ar trebui să se abuzeze astfel de instanțele noastre pentru a obține câștiguri personale. Această directivă va contribui la combaterea SLAPP și îi va împiedica pe cei care încearcă să folosească instanțele ca să intimideze și să descurajeze jurnaliștii și activiștii de la a publica informații și ca să le impună un soi de autocenzură.” Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională.

Având în vedere numărul tot mai mare al proceselor SLAPP înregistrate în Uniune, eurodeputații au propus, într-o rezoluție din 2021, măsuri pentru protejarea jurnaliștilor, a organelor mass-media și a activiștilor împotriva hărțuirii juridice. Prin adoptarea acestei legislații, eurodeputații răspund la propunerile cetățenilor incluse în concluziile Conferinței privind viitorul Europei, care urmăresc: combaterea dezinformării și a propagandei (propunerea 23 punctul 5), elaborarea unei politici unitare mai eficace față de regimurile autoritare și hibride și dezvoltarea de parteneriate cu organizațiile societății civile (propunerea 24 punctul 8), adoptarea unor legi care să abordeze amenințările la adresa independenței mass-mediei (propunerea 27 punctul 1) și aplicarea strictă a normelor de concurență ale Uniunii în sectorul mass-mediei (propunerea 27 punctul 2). (Biroul de presă al Parlamentului European)

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu