Alegerile locale de acum un an au adus dărâmarea mitului invincibilității lui Marian Oprișan. Alianța electorală de la vremea respectivă dintre PNL și USR-PLUS a reușit să se impună în fața PSD la nivelul Consiliului Județean Vrancea. Oprișan a pierdut funcția de președinte al CJ Vrancea, din care a dominat județul timp de 20 de ani (chiar mai mult, dacă ne gândim la ce s-a întâmplat și în anii `90). Scrutinul local din septembrie 2020 a echilibrat, relativ, numărul de primari: PSD- 42, PNL – 28, ceilalți 3 – PMP, AUR, independent. Un echilibru este și în privința Consiliului Județean: PSD – 15 consilieri, PNL și USR-PLUS – 15 consilieri. Voturile de ”aur” vin de la ALDE (o dată pro-Oprișan, apoi pro-Toma). Iar la Consiliul Local Focșani este un raport de 10 (PNL) la 9 (PSD), cu încă 2 consilieri USR-PLUS.

În primul an de mandat ca președinte al Consiliului Județean Vrancea, liberalul Cătălin Toma a încercat să fie prezent în cât mai multe locuri din județ (plus că vine zilnic la serviciu, ceea ce Oprișan nu mai făcea de mulți ani). Toma a semnat și a prezentat multe proiecte pe hârtie, ca predecesorul său, și rămâne să vedem care și când se finalizează în mod concret. În acest prim an de mandat, Cătălin Toma a continuat și chiar a inaugurat proiecte începute în anii precedenți. Nu a făcut, în schimb, nicio ”revoluție” în Consiliul Județean și instituțiile subordonate. Chiar dacă unii liberali așteptau schimbări radicale (sau măcar consistente), tot ceea ce a însemnat Consiliul Județean Vrancea pe timpul lui Oprișan a rămas și sub conducerea lui Toma. Mai mult, poate din calcule politice și interese/ afinități personale, președintele liberalilor vrânceni cultivă relații bune și foarte bune cu pesediști și oameni din zona de influență PSD (nu neapărat membri PSD, dar din siajul lui Oprișan&PSD). Aceste acțiuni ale lui Cătălin Toma i-au surprins pe liberalii (și nu numai) care așteptau trecerea PSD în plan secund (cel puțin). Vorba unuia care s-a luptat constant cu PSD&Oprișan: ”ne-am culcat liniștiți după alegeri, cu Toma președinte la CJ, ne-am lăsat amețiți de victorie și, la scurt timp, ne-am trezit tot cu pesediști la butoane”. Este posibil ca președintele PNL Vrancea să aibă o strategie personală în perspectiva anului electoral 2024, mai ales că PSD Vrancea nu se află nici pe departe în cea mai bună formă. Deocamdată.

În schimb, la nivelul Consiliului Local Focșani, tensiunea, disputele, atacurile (chiar și de ordin personal) sunt ingredientele de bază. Consilierii PNL (dar și cei ai USR-PLUS) se află într-o bătălie permanentă cu primarul Cristi Misăilă și consilierii PSD. Disputele pornesc din orice și din nimic. Din acest motiv, activitatea Primăriei Focșani și a unităților subordonate a avut parte de blocaje în ultimul an. Misăilă are avantajul loialității angajaților administrației focșănene, în timp ce PNL și USR-PLUS dețin majoritatea în Consiliul Local. Disputele, contondente pe alocuri, nu au adus nimic bun până acum și nici nu se poate spune că vreuna din părțile beligerante a avut de câștigat la imagine sau la capital electoral. Iar această situație tensionată s-ar putea întinde pe întreaga durată a mandatului 2020-2024. Poate cu alte motivații sau resorturi, dar cu aceeași desfășurare.

În fine, din punct de vedere politic, cele 3 partide principale nu au înregistrat evoluții semnificative în ultimul an. PNL Vrancea și-a consolidat structurile de conducere cu oameni apropiați deputatului Ion Ștefan și mai puțini din rândul celor apropiați de președintele filialei județene, Cătălin Toma. PSD Vrancea nu se regăsește după pierderea alegerilor de anul trecut și după trecerea forțată în rezervă a lui Marian Oprișan. Sunt câțiva pesediști care încearcă să se înfoaie, însă nu au consistență, forță și credibilitate. Iar filiala USR-PLUS Vrancea a fost croită pentru Dan Barna, indiferent de costurile de imagine. S-ar putea să fie o mișcare păguboasă, dacă Dacian Cioloș iese președinte al USR-PLUS (așa cum s-a întâmplat cu PNL Vrancea – Orban). Partidul surpriză de la alegerile parlamentare din decembrie 2020 – AUR – are foarte puțini aleși locali (un primar și câțiva consilieri) și a mers pe linia și mesajele stabilite la nivel național.

Alegerile locale de acum un an au adus dărâmarea mitului invincibilității lui Marian Oprișan. Alianța electorală de la vremea respectivă dintre PNL și USR-PLUS a reușit să se impună în fața PSD la nivelul Consiliului Județean Vrancea. Oprișan a pierdut funcția de președinte al CJ Vrancea, din care a dominat județul timp de 20 de ani (chiar mai mult, dacă ne gândim la ce s-a întâmplat și în anii `90). Scrutinul local din septembrie 2020 a echilibrat, relativ, numărul de primari: PSD- 42, PNL – 28, ceilalți 3 – PMP, AUR, independent. Un echilibru este și în privința Consiliului Județean: PSD – 15 consilieri, PNL și USR-PLUS – 15 consilieri. Voturile de ”aur” vin de la ALDE (o dată pro-Oprișan, apoi pro-Toma). Iar la Consiliul Local Focșani este un raport de 10 (PNL) la 9 (PSD), cu încă 2 consilieri USR-PLUS.

În primul an de mandat ca președinte al Consiliului Județean Vrancea, liberalul Cătălin Toma a încercat să fie prezent în cât mai multe locuri din județ (plus că vine zilnic la serviciu, ceea ce Oprișan nu mai făcea de mulți ani). Toma a semnat și a prezentat multe proiecte pe hârtie, ca predecesorul său, și rămâne să vedem care și când se finalizează în mod concret. În acest prim an de mandat, Cătălin Toma a continuat și chiar a inaugurat proiecte începute în anii precedenți. Nu a făcut, în schimb, nicio ”revoluție” în Consiliul Județean și instituțiile subordonate. Chiar dacă unii liberali așteptau schimbări radicale (sau măcar consistente), tot ceea ce a însemnat Consiliul Județean Vrancea pe timpul lui Oprișan a rămas și sub conducerea lui Toma. Mai mult, poate din calcule politice și interese/ afinități personale, președintele liberalilor vrânceni cultivă relații bune și foarte bune cu pesediști și oameni din zona de influență PSD (nu neapărat membri PSD, dar din siajul lui Oprișan&PSD). Aceste acțiuni ale lui Cătălin Toma i-au surprins pe liberalii (și nu numai) care așteptau trecerea PSD în plan secund (cel puțin). Vorba unuia care s-a luptat constant cu PSD&Oprișan: ”ne-am culcat liniștiți după alegeri, cu Toma președinte la CJ, ne-am lăsat amețiți de victorie și, la scurt timp, ne-am trezit tot cu pesediști la butoane”. Este posibil ca președintele PNL Vrancea să aibă o strategie personală în perspectiva anului electoral 2024, mai ales că PSD Vrancea nu se află nici pe departe în cea mai bună formă. Deocamdată.

În schimb, la nivelul Consiliului Local Focșani, tensiunea, disputele, atacurile (chiar și de ordin personal) sunt ingredientele de bază. Consilierii PNL (dar și cei ai USR-PLUS) se află într-o bătălie permanentă cu primarul Cristi Misăilă și consilierii PSD. Disputele pornesc din orice și din nimic. Din acest motiv, activitatea Primăriei Focșani și a unităților subordonate a avut parte de blocaje în ultimul an. Misăilă are avantajul loialității angajaților administrației focșănene, în timp ce PNL și USR-PLUS dețin majoritatea în Consiliul Local. Disputele, contondente pe alocuri, nu au adus nimic bun până acum și nici nu se poate spune că vreuna din părțile beligerante a avut de câștigat la imagine sau la capital electoral. Iar această situație tensionată s-ar putea întinde pe întreaga durată a mandatului 2020-2024. Poate cu alte motivații sau resorturi, dar cu aceeași desfășurare.

În fine, din punct de vedere politic, cele 3 partide principale nu au înregistrat evoluții semnificative în ultimul an. PNL Vrancea și-a consolidat structurile de conducere cu oameni apropiați deputatului Ion Ștefan și mai puțini din rândul celor apropiați de președintele filialei județene, Cătălin Toma. PSD Vrancea nu se regăsește după pierderea alegerilor de anul trecut și după trecerea forțată în rezervă a lui Marian Oprișan. Sunt câțiva pesediști care încearcă să se înfoaie, însă nu au consistență, forță și credibilitate. Iar filiala USR-PLUS Vrancea a fost croită pentru Dan Barna, indiferent de costurile de imagine. S-ar putea să fie o mișcare păguboasă, dacă Dacian Cioloș iese președinte al USR-PLUS (așa cum s-a întâmplat cu PNL Vrancea – Orban). Partidul surpriză de la alegerile parlamentare din decembrie 2020 – AUR – are foarte puțini aleși locali (un primar și câțiva consilieri) și a mers pe linia și mesajele stabilite la nivel național.