Mișcările de pe scena politică au efecte asupra tuturor partidelor, dar în special asupra PNL. Partidul a fost (este încă) expus atacurilor din toate părțile și, cel mai important, inclusiv din interior. În ultimii aproape doi ani, PNL nu a acționat în mod unitar. În mod surprinzător, poate, din moment ce peneliștii l-au adus pe Ilie Bolojan la șefia partidului ca ultimul colac de salvare. Cum se știe, după ce a oprit prăbușirea PNL, Bolojan a fost atacat în mod constant din interiorul partidului, în special de peneliștii dornici de guvernare alături de PSD.
După mai multe tentative de schimbare a lui Bolojan din fruntea Guvernului și a PNL, s-a reușit, deocamdată, un singur obiectiv: înlocuirea de la Palatul Victoria. Jocul PSD & Nicușor Dan a dat roade, până la urmă. Spre bucuria unor lideri PNL, precum Gorghiu, Bode, Thuma, Veștea, Pauliuc, Rareș, Petcu, Predoiu ș.a. Însă acțiunile premeditate anti-Bolojan nu s-au încheiat odată cu plecarea acestuia de la Palatul Victoria. Gruparea anti-Bolojan și pro-PSD din PNL pregătește intens debarcarea lui Ilie Bolojan din funcția de președinte a PNL. Sunt ajutați de PSD și de președintele Nicușor Dan, precum și de celelalte ”structuri” apropiate: servicii, justiție, sindicate, organizații profesionale, mass-media ș.a. Plecarea de la guvernare era un moment necesar pentru clarificarea viitorului PNL. În opoziție, un partid poate să se preocupe mult mai mult de propria ”bucătărie” internă. Iar tensiunile actuale din PNL sunt la un nivel ridicat și n-ar putea fi rezolvate sub presiunea actului de guvernare. Gruparea anti-Bolojan beneficiază de mediatizare intensă în presa pro-PSD și pro-AUR. Mesajele și atacurile la adresa lui Bolojan din interiorul PNL sunt mai dese și mai virulente decât cele din partea lui Grindeanu&co. Probabil se va încerca și crearea unor falii locale, în interiorul filialelor județene. De exemplu, în județele unde PNL are funcția de președinte de consiliu județean ar putea apărea disensiuni între parlamentarii partidului și ocupantul funcției respective. Veștea, Thuma, Petcu, Tișe chiar și Iftime lucrează în sensul acesta. În ”joc” vor fi implicați și primari PNL, inclusiv cu ”amenințarea” că pleacă la AUR sau la PSD dacă nu va fi îndepărtat Bolojan. Până și Emil Boc a emis un mesaj destul de alambicat (așa-zis neutru și împăciuitor), din care fiecare poate înțelege ce vrea, dar care dă un suflu contestatarilor lui Bolojan.
Schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea PNL ar putea crea senzația de calmare a spiritelor în partid. PNL va reveni sub aripa PSD, într-o nouă coaliție pentru liniștea tuturor, inclusiv a lui Nicușor Dan. Probabil că PNL se va stabiliza la circa 10% din preferințele electoratului, din moment ce nu schimbă modul de a face politică și nu se diferențiază de PSD. De ce ar mai alege românii PNL sub plapuma PSD când ar putea alege direct PSD, adică originalul? În această perspectivă, Gorghiu, Predoiu, Rareș, Bode și alții vor avea asigurate permanent locuri eligibile pe listele parlamentare ale partidului. PNL va fi un fel de partid-balama, care să se lipească de alte formațiuni mari pentru a beneficia de o părticică din guvernare (ideea de peste un sfert de secol exprimată de Dinu Patriciu).
În cazul în care Ilie Bolojan va rezista în fruntea partidului și se va (re)pune în centrul acțiunilor politice sloganul liberal ”Prin noi înșine”, atunci PNL ar putea intra pe o linie ascendentă. Probabil că unii lideri actuali mai mari sau mai mici nu se vor mai regăsi în viitoarele formule de conducere sau viitoarele funcții, alese sau numite: senatori, deputați, primari, consilieri, președinți de consilii județene ș.a. În general, o ruptură totală și masivă reprezintă o mare problemă pentru un partid. Dar poate fi și o resetare absolut necesară. Astfel că, în funcție de mesaje și de acțiunile politice, PNL ar putea beneficia de o noi adepți, membri și susținători. Nu e ceva sigur, însă există această posibilitate într-un procent însemnat. Dacă nu schimbă nimic și va continua să ”băltească” în combinațiile cu PSD, atunci PNL nu se poate aștepta la vreo creștere electorală. Scena politică este într-un proces de transformare și schimbările de atitudine, mesaj și acțiune sunt necesare în toate partidele.
