Senatul României nu a reușit să repare disfuncțiile din legislația privind avertizorii de integritate, în ciuda cererii de reexaminare a Președintelui României. În primul plen din noua sesiune parlamentară, după ședințe ale comisiilor parlamentare, desfășurate pe repede înainte, privind cererea de reexaminare, una dintre problemele fundamentale – posibilitatea raportării anonime – rămâne nerezolvată. Organizațiile semnatare fac apel la coaliția de guvernare și la Comisia juridică a Camerei Deputaților pentru a analiza și aviza Legea privind protecția avertizorilor în interes public (PL-x nr. 219/2022, L nr. 175/2022) cu implicarea societății civile și a altor factori interesați.

Așa cum arătam și în apelurile noastre publice din luna iulie către Președintele Klaus Iohannis, propunerea de modificare a legii, în forma care a fost trimisă spre reexaminare, diminuează mecanismele de protecție de care avertizorii de integritate se bucură conform legislației aflate încă în vigoare, lucru care a fost afirmat public și în dezbaterile parlamentare, în mod repetat, de către experți și de către reprezentanți ai societății civile, inclusiv avertizori de integritate. Propunerea legislativă, în forma în care a fost trimisă spre reexaminare, conține o serie de prevederi ce contravin spiritului în care a fost scrisă Directiva pe care își propune să o transpună. Astfel, dacă textul Directivei vorbește despre protecție sporită, stabilirea de canale sigure de raportare și ia în considerare mecanisme de protecție pentru o serie de represalii la care ar putea fi supuși avertizorii de integritate, modificările făcute în luna iunie în Parlamentul României au diminuat evident și semnificativ sfera de protecție de care un avertizor de integritate trebuie să se bucure într-un stat democratic.

Reluăm o serie din argumentele expuse anterior în spațiul public, cu scopul de a sublinia gravitatea situației despre care facem vorbire, demers susținut și de avertizori de integritate:

Argumente principale pentru redactarea unui proiect de lege care să asigure o protecție reală a persoanelor care raportează încălcări ale legii

1. Dincolo de posibile blocaje și sancțiuni la nivel European, care vin odată cu netranspunerea în timpul convenit a prevederilor Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, inclusiv repercusiuni legate de Planul Național de redresare și Reziliență, în centrul oricărei discuții trebuie să se afle personajul principal și eponim, anume avertizorul de integritate.
2. Mai mult, reamintim că, în Raportul privind Statul de Drept, publicat în urmă cu o lună, Comisia Europeană menționează la rându-i protecția insuficientă de care beneficiază avertizorii de integritate. În ceea ce privește inițierea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (cunoscută și ca procedură de infringement), subliniem că a propune o lege cu un conținut neadecvat prin prisma cerințelor europene nu va rezolva această situație, după cum reiese dintr-un comunicat al Parchetului European, emis la finalul lunii iunie 2022.
3. Cel mai important, viitoarea lege trebuie să nu încalce un principiu de bază al dreptului UE, și anume faptul că statele membre pot merge dincolo de dispozițiile UE în materie de legiferare, nicidecum în sensul introducerii unei legislații mai laxe, în cazul de față articolul 25(2) din Directivă, care interzice ca, prin transpunerea sa în legislația internă a unui stat membru, să se diminueze nivelul de protecție acordat deja unui avertizor printr-o lege națională care există deja în respectivul stat membru.
4. Se interzice, în continuare, avertizorului de integritate, chiar și în varianta legii care a fost adoptată de Senat astăzi, să facă dezvăluiri publice despre încălcări ale legii în privința achizițiilor în domenii considerate de stat esențiale pentru securitatea națională, fără a se specifica în mod concret, explicit, clar și previzibil, care dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidența legii avertizorilor.
5. Avertizorul trebuie să se poate adresa liber, direct presei, și nu doar după trei luni de la raportare sau doar dacă, în prealabil, raportează intern.
6. Raportarea anonimă, în forma adoptată astăzi de Senat, nu reprezintă o implementare corectă a principiilor acestui important tip de sesizare a încălcărilor legii, în condițiile în care validitatea acestei raportări este condiționată de furnizarea datelor de contact ale avertizorului în interes public și a calității persoanei care efectuează raportarea, o încercare evidentă a partidelor din coaliția de guvernare de a descuraja aceste avertizări în interes public. Mai mult, această formulare din lege afectează inclusiv mediul privat, întrucât raportarea anonimă reprezenta o practică eficientă și în sectorul privat.
7. Principiul bunei-credințe a avertizorului în interes public trebuie menținut în legea care va fi adoptată.
8. Avertizările de integritate nu trebuie să fie distruse după doi ani, ci după 5 ani, pentru a păstra un interval de timp necesar și proporțional, așa cum prevede Directiva.
9. Unitățile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, trebuie să se poată asocia pentru a aplica legea, așa cum recomandă Directiva.
10. În ansamblu, prin legea adoptată în luna iunie de Parlamentul României s-au introdus formulări vagi, interpretabile sau chiar contradictorii, cu scopul de a reduce nivelul de protecție a avertizorilor, care vor fi descurajați din start să raporteze încălcări ale legii, știind că majoritatea celor care au raportat până atunci au fost persecutați în instituțiile din care fac parte.

În virtutea acestor argumente, lansăm un apel către dumneavoastră și colegii dumneavoastră: utilizați judicios prilejul de a reexamina prevederile ce schimbă nu doar conținutul, ci și spiritul legii și afectează fundamental rolul avertizorului de integritate! Aveți ocazia de a îndrepta o situație mai mult decât îngrijorătoare și de a vă asigura nu numai de lipsa consecințelor ce derivă din netranspunerea Directivei (anume demararea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor) ori de bunul mers al Planului Național de Redresare și Reziliență, ci de a vă asuma că înțelegeți rolul fundamental al avertizorului de integritate și că susțineți, prin activitatea dumneavoastră din Parlament, lupta esențială pe care avertizorii și-o asumă din altruism și finalmente pentru buna funcționare a statului.

Având în vedere calendarul accelerat de legiferare, ne arătăm, de asemenea, dorința de a participa la lucrările comisiilor și de a avea discuții aplicate privind prevederile care să reflecte o bună protecție a avertizorilor de integritate. (sursa: Freedom House România)

Senatul României nu a reușit să repare disfuncțiile din legislația privind avertizorii de integritate, în ciuda cererii de reexaminare a Președintelui României. În primul plen din noua sesiune parlamentară, după ședințe ale comisiilor parlamentare, desfășurate pe repede înainte, privind cererea de reexaminare, una dintre problemele fundamentale – posibilitatea raportării anonime – rămâne nerezolvată. Organizațiile semnatare fac apel la coaliția de guvernare și la Comisia juridică a Camerei Deputaților pentru a analiza și aviza Legea privind protecția avertizorilor în interes public (PL-x nr. 219/2022, L nr. 175/2022) cu implicarea societății civile și a altor factori interesați.

Așa cum arătam și în apelurile noastre publice din luna iulie către Președintele Klaus Iohannis, propunerea de modificare a legii, în forma care a fost trimisă spre reexaminare, diminuează mecanismele de protecție de care avertizorii de integritate se bucură conform legislației aflate încă în vigoare, lucru care a fost afirmat public și în dezbaterile parlamentare, în mod repetat, de către experți și de către reprezentanți ai societății civile, inclusiv avertizori de integritate. Propunerea legislativă, în forma în care a fost trimisă spre reexaminare, conține o serie de prevederi ce contravin spiritului în care a fost scrisă Directiva pe care își propune să o transpună. Astfel, dacă textul Directivei vorbește despre protecție sporită, stabilirea de canale sigure de raportare și ia în considerare mecanisme de protecție pentru o serie de represalii la care ar putea fi supuși avertizorii de integritate, modificările făcute în luna iunie în Parlamentul României au diminuat evident și semnificativ sfera de protecție de care un avertizor de integritate trebuie să se bucure într-un stat democratic.

Reluăm o serie din argumentele expuse anterior în spațiul public, cu scopul de a sublinia gravitatea situației despre care facem vorbire, demers susținut și de avertizori de integritate:

Argumente principale pentru redactarea unui proiect de lege care să asigure o protecție reală a persoanelor care raportează încălcări ale legii

1. Dincolo de posibile blocaje și sancțiuni la nivel European, care vin odată cu netranspunerea în timpul convenit a prevederilor Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, inclusiv repercusiuni legate de Planul Național de redresare și Reziliență, în centrul oricărei discuții trebuie să se afle personajul principal și eponim, anume avertizorul de integritate.
2. Mai mult, reamintim că, în Raportul privind Statul de Drept, publicat în urmă cu o lună, Comisia Europeană menționează la rându-i protecția insuficientă de care beneficiază avertizorii de integritate. În ceea ce privește inițierea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (cunoscută și ca procedură de infringement), subliniem că a propune o lege cu un conținut neadecvat prin prisma cerințelor europene nu va rezolva această situație, după cum reiese dintr-un comunicat al Parchetului European, emis la finalul lunii iunie 2022.
3. Cel mai important, viitoarea lege trebuie să nu încalce un principiu de bază al dreptului UE, și anume faptul că statele membre pot merge dincolo de dispozițiile UE în materie de legiferare, nicidecum în sensul introducerii unei legislații mai laxe, în cazul de față articolul 25(2) din Directivă, care interzice ca, prin transpunerea sa în legislația internă a unui stat membru, să se diminueze nivelul de protecție acordat deja unui avertizor printr-o lege națională care există deja în respectivul stat membru.
4. Se interzice, în continuare, avertizorului de integritate, chiar și în varianta legii care a fost adoptată de Senat astăzi, să facă dezvăluiri publice despre încălcări ale legii în privința achizițiilor în domenii considerate de stat esențiale pentru securitatea națională, fără a se specifica în mod concret, explicit, clar și previzibil, care dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidența legii avertizorilor.
5. Avertizorul trebuie să se poate adresa liber, direct presei, și nu doar după trei luni de la raportare sau doar dacă, în prealabil, raportează intern.
6. Raportarea anonimă, în forma adoptată astăzi de Senat, nu reprezintă o implementare corectă a principiilor acestui important tip de sesizare a încălcărilor legii, în condițiile în care validitatea acestei raportări este condiționată de furnizarea datelor de contact ale avertizorului în interes public și a calității persoanei care efectuează raportarea, o încercare evidentă a partidelor din coaliția de guvernare de a descuraja aceste avertizări în interes public. Mai mult, această formulare din lege afectează inclusiv mediul privat, întrucât raportarea anonimă reprezenta o practică eficientă și în sectorul privat.
7. Principiul bunei-credințe a avertizorului în interes public trebuie menținut în legea care va fi adoptată.
8. Avertizările de integritate nu trebuie să fie distruse după doi ani, ci după 5 ani, pentru a păstra un interval de timp necesar și proporțional, așa cum prevede Directiva.
9. Unitățile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, trebuie să se poată asocia pentru a aplica legea, așa cum recomandă Directiva.
10. În ansamblu, prin legea adoptată în luna iunie de Parlamentul României s-au introdus formulări vagi, interpretabile sau chiar contradictorii, cu scopul de a reduce nivelul de protecție a avertizorilor, care vor fi descurajați din start să raporteze încălcări ale legii, știind că majoritatea celor care au raportat până atunci au fost persecutați în instituțiile din care fac parte.

În virtutea acestor argumente, lansăm un apel către dumneavoastră și colegii dumneavoastră: utilizați judicios prilejul de a reexamina prevederile ce schimbă nu doar conținutul, ci și spiritul legii și afectează fundamental rolul avertizorului de integritate! Aveți ocazia de a îndrepta o situație mai mult decât îngrijorătoare și de a vă asigura nu numai de lipsa consecințelor ce derivă din netranspunerea Directivei (anume demararea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor) ori de bunul mers al Planului Național de Redresare și Reziliență, ci de a vă asuma că înțelegeți rolul fundamental al avertizorului de integritate și că susțineți, prin activitatea dumneavoastră din Parlament, lupta esențială pe care avertizorii și-o asumă din altruism și finalmente pentru buna funcționare a statului.

Având în vedere calendarul accelerat de legiferare, ne arătăm, de asemenea, dorința de a participa la lucrările comisiilor și de a avea discuții aplicate privind prevederile care să reflecte o bună protecție a avertizorilor de integritate. (sursa: Freedom House România)