Camera Deputaților a votat, cu 198 de voturi pentru, ca legea insolvenței persoanelor fizice să se aplice începând cu data de 31 octombrie a.c. Inițial, se propusese termenul de 31 decembrie 2016, chiar dacă legea falimentului personal fusese adoptată încă din luna mai 2015. Potrivit legii, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Aceştia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restanţele la furnizorii de utilităţi, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziţia unui serviciu sau produs personal etc., şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. În situaţia în care datornicul consideră că se află în insolvenţă (deoarece nu dispune de lichidităţi pentru plata datoriilor scadente – starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 zile) dar situaţia financiară a acestuia nu este iremediabil compromisă, poate cere Comisiei de Insolvenţă deschiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedură administrativă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie. În cazul deschiderii procedurii de insolvenţă pe baza planului de rambursare, se suspendă provizoriu executările silite începute, nu pentru mai mult de 3 luni, cu excepţia situaţiei în care instanţa decide prelungirea acestei perioade, dacă astfel situaţia financiară a datornicului ar deveni iremediabil compromisă. Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă un an.

Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care situaţia sa financiară este iremediabil compromisă. Legea prevede şi o procedură simplificată pentru insolvenţa personală, care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

Camera Deputaților este cameră decizională în acest caz. Actul normativ urmează să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis, pentru promulgare, apoi va fi publicat în Monitorul Oficial.

Camera Deputaților a votat, cu 198 de voturi pentru, ca legea insolvenței persoanelor fizice să se aplice începând cu data de 31 octombrie a.c. Inițial, se propusese termenul de 31 decembrie 2016, chiar dacă legea falimentului personal fusese adoptată încă din luna mai 2015. Potrivit legii, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Aceştia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restanţele la furnizorii de utilităţi, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziţia unui serviciu sau produs personal etc., şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. În situaţia în care datornicul consideră că se află în insolvenţă (deoarece nu dispune de lichidităţi pentru plata datoriilor scadente – starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 zile) dar situaţia financiară a acestuia nu este iremediabil compromisă, poate cere Comisiei de Insolvenţă deschiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedură administrativă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie. În cazul deschiderii procedurii de insolvenţă pe baza planului de rambursare, se suspendă provizoriu executările silite începute, nu pentru mai mult de 3 luni, cu excepţia situaţiei în care instanţa decide prelungirea acestei perioade, dacă astfel situaţia financiară a datornicului ar deveni iremediabil compromisă. Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă un an.

Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care situaţia sa financiară este iremediabil compromisă. Legea prevede şi o procedură simplificată pentru insolvenţa personală, care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

Camera Deputaților este cameră decizională în acest caz. Actul normativ urmează să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis, pentru promulgare, apoi va fi publicat în Monitorul Oficial.