În luna decembrie 2015, câteva mii de oieri au demonstrat în fața Parlamentului României împotriva restricțiilor impuse de legea vânătorii, în principal numărul de câini la o stână și pășunatul pe timpul iernii. Atât parlamentarii cât și reprezentanții guvernului au promis că vor modifica legea în sensul revendicărilor crescătorilor de ovine și caprine. Mai întâi s-a dat o ordonanță de urgență cu valabilitate până la 24 aprilie, probabil pentru a atenua presiunea ciobanilor. Urma ca Parlamentul să modifice legea, în acord cu Guvernul și cu solicitările oierilor. Timpul a trecut, ordonanța a expirat dar legea vânătorii tot nu a fost modificată. Iar acum oierii se află, juridic vorbind, în aceeași situație care i-a scos în stradă în luna decembrie. La protestul organizat în această săptămână în Parcul Izvor, mii de fermieri au cerut din nou autorităților să modifice legea care le limitează numărul de câini la stână. Este adevărat că interzicerea păşunatului nu îi presează acum pe oieri, având în vedere că acestă interdicție este valabilă între 6 decembrie şi 24 aprilie, însă problema trebuie rezolvată până la sosirea iernii. Reglementările principale care îi nemulțumesc pe oieri din legea nr.407/2006 privind vânătoarea și protejarea fondului cinegetic sunt la articolul 23, alineatul 1:
(1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic:
a) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare bolnave, degenerate sau provenind din crescătoriile de vânat destinate altor scopuri;
b) lăsarea animalelor domestice libere sau păşunatul cu acestea în fondul forestier;
c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie;
d) tulburarea liniştii faunei cinegetice în perioada de înmulţire şi creştere a puilor;
e) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;
f) deţinerea neautorizată în captivitate a exemplarelor de faună cinegetică;
g) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel ori a culturilor pentru vânat;
h) lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor însoţitori de turme sau cirezi în fondurile cinegetice, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;
i)circulaţia persoanelor însoţite de câini fără a fi purtaţi în lesă, în afara căilor de circulaţie publice din fondurile cinegetice, cu excepţia vânătorilor, poliţiştilor, jandarmilor şi îngrijitorilor de animale;
k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie; în acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei;
l) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor chimice toxice pentru fauna cinegetică, fără luarea măsurilor de protecţie a acesteia şi respectarea normelor tehnice de utilizare a lor;
s) abandonarea câinilor şi altor animalele domestice în fondurile cinegetice;
ş) lăsarea în libertate a animalelor domestice sau a metişilor acestora, în scopul sălbăticirii.
a) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare bolnave, degenerate sau provenind din crescătoriile de vânat destinate altor scopuri;
b) lăsarea animalelor domestice libere sau păşunatul cu acestea în fondul forestier;
c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie;
d) tulburarea liniştii faunei cinegetice în perioada de înmulţire şi creştere a puilor;
e) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;
f) deţinerea neautorizată în captivitate a exemplarelor de faună cinegetică;
g) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel ori a culturilor pentru vânat;
h) lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor însoţitori de turme sau cirezi în fondurile cinegetice, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;
i)circulaţia persoanelor însoţite de câini fără a fi purtaţi în lesă, în afara căilor de circulaţie publice din fondurile cinegetice, cu excepţia vânătorilor, poliţiştilor, jandarmilor şi îngrijitorilor de animale;
k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie; în acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei;
l) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor chimice toxice pentru fauna cinegetică, fără luarea măsurilor de protecţie a acesteia şi respectarea normelor tehnice de utilizare a lor;
s) abandonarea câinilor şi altor animalele domestice în fondurile cinegetice;
ş) lăsarea în libertate a animalelor domestice sau a metişilor acestora, în scopul sălbăticirii.
Legea vânătorii prevede și sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea prevederilor respective, cuprinse între 250 și 1.500 de lei. Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților a votat legea nr.149/2015 privind modificările și completările legii vânătorii însă actul normativ a rămas în sertarele Parlamentului. Dacă se mai întârzie, Guvernul ar putea emite o ordonanță pentru aprobarea acestei legi. ”Noi ne-am făcut datoria în comisie dar există o opoziție, inclusiv din partea Ministerului Mediului. De aceea, i-am propus șefului Guvernului să emită o ordonanță pentru modificarea legii vânătorii, poate chiar în această vară”, a declarat Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.
