– A anunțat ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), că se vor majora, normal cică (!!??!), salariile demnitarilor, că nu s-au mai mărit de nu știu când. Iar dinspre sindicate și pensionari nu s-a auzit niciun protest fâsâit. Acum câteva luni, fostul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru (PNL), anunța că, prin proiectul legii salarizării unitare, salariile demnitarilor vor crește cu un anumit procent. Ce mai freamăt, ce mai zbucium din zona sindicatelor și a pensionarilor, ce de proteste … că nu se poate așa ceva! Nu mai zic de urletele de prin studiourile tv.
– Rezerva de cadre a PSD e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Cel puțin așa reiese din numirile ”celui mai mare partid” în funcții importante, miniștri sau șefi prin Parlament. Doar un exemplu ”sublim”: Budăi a fost desemnat președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților. Atât!
– Se dau lupte grele și se aruncă în joc multe resurse pentru a torpila o eventuală alianță electorală/ politică PNL-USR pentru alegerile din 2028. Singura alternativă la jocurile PSD-AUR-Nicușor Dan este o alianță de centru-dreapta. Dispersarea formațiunilor și a voturilor, implicit, va avea ca rezultat o acaparare totală a puterii din partea PSD și a ”fraților” săi mai tineri, precum AUR. Astfel, peneliști care au ținut PNL captiv al PSD trag tare să nu se formeze o alianță puternică de centru-dreapta, care ar periclita viitorul PSD. Predoiu, Rareș, Thuma, Gorghiu, Pauliuc, Bode, Veștea ș.a. fac tot posibilul să re-alinieze PNL în spatele PSD. Îi ajută și Nicușor Dan, și anumite instituții, și justiția, și câțiva exaltați din USR.
– Alina Gorghiu, parlamentar PNL din anul 2008 (pe când avea doar 30 de ani), este ofuscată de declarațiile și acțiunile lui Ilie Bolojan și se dă mare liberală cu merite deosebite, din moment ce ocupă un fotoliu călduț de parlamentar de atâția ani. Gorghiu susține că, dacă e membră PNL de 27 de ani și a reușit să obțină locuri eligibile de deputat sau senator pe listele PNL de 18 ani, atunci înseamnă că e merituoasă și îndreptățită să mai obțină un mandat și la alegerile din 2028. Că simte ea că acum Bolojan i-ar pune în pericol realegerea. Vorba lui Agamiță Dandanache: ”Eu, familia mea, de la patuzsopt… luptă, luptă și dă-i, și dă-i și luptă… și eu, mă-nteledzi, tocmai acuma să rămâi pe dinafară… fără coledzi!… să nu m-aleg … eu, cu meritele mele!”
– Se amână numirea unui prefect în Vrancea. Președintele PSD Vrancea, Nicușor Halici, a reușit să-și numească doar un subprefect, un om tânăr de partid, loial și fără pretenții de șefie. Pentru postul de prefect, ițele sunt încurcate. Această funcție face parte din negocierile dintre mai-marii PSD și formațiunile/ oamenii care sunt alături de președintele Nicușor Dan. Mai sunt o serie de județe în situația asta. Depinde de cerere și ofertă, de ce își doresc cu ardoare unii și alții. Negocierile se vor încheia cu renunțări și compromisuri. Logic, Nicușor Halici vrea să-și impună omul său în fruntea Prefecturii Vrancea. Astfel, își întărește puterea în PSD Vrancea și în județ, cu țintă precisă alegerile din 2028. Halici este dispus să renunțe la orice demnitate națională (secretar/ subsecretar de stat, șef de agenție/ autoritate etc pentru propria organizație județeană de partid) pentru a obține postul de prefect de Vrancea. În județ este puterea lui și vrea să-și consolideze poziția în fața colegilor de partid și a adversarilor politici. Dacă postul de prefect de Vrancea va fi ocupat de cineva din afara PSD, din rândul susținătorilor lui Nicușor Dan, atunci Halici își vede fisurată puterea în PSD Vrancea și, implicit, în județ și în disputele politice. Pierderea funcției de prefect de Vrancea ar putea fi, simbolic, începutul sfârșitului pentru actualul președinte al PSD&CJ Vrancea.
– AUR are o acțiune politică în sediul Parlamentului, sâmbătă, 14 noiembrie. Tot sâmbătă, în vecinătatea Parlamentului, este anunțată o manifestare de protest pentru care este în desfășurare o amplă acțiune de mobilizare în fiecare județ. Sunt apeluri non stop pe rețelele de socializare și în declarații publice pentru o prezență cât mai mare la această manifestare, pe care AUR nu și-o asumă ca organizator, dar o sprijină pe toate căile. Sunt apeluri și din partea galeriilor de fotbal și a unor foști practicanți ai sporturilor de contact. Unii au fost activi și la recentul protest al fermierilor, încheiat cu violențe și dosare penale. Se fac liste cu autocare și microbuze care să aducă oamenii la protest. Tot sâmbătă, 14 noiembrie, este programat meciul de fotbal România – Polonia. Potrivit autorităților, vor veni câteva mii de suporteri polonezi la București, printre care nelipsiții ultrași. Mobilizarea forțelor de ordine ar trebui să fie la nivel maxim. Ultrașii polonezi se vor grupa în zona Centrului Vechi al Capitalei, destul de aproape de Palatul Parlamentului. Protestatarii și ultrașii români vor fi în jurul Parlamentului. Ne amintim cum a fost și în 10 august 2018. Poate că, după atâtea experiențe, forțele MAI nu vor mai fi luate prin surprindere de provocatori, de instigatori, de galerii ș.a.m.d.
