Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aprox 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale generată de tensiunile interne. Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării. O evoluție recentă relevantă este cea a diferenței între randamentele aferente maturității de 10 ani pentru titlurile de stat emise în moneda locală de Ungaria şi România: dacă la începutul anului România se situa sub Ungaria, acum plăteşte 120 puncte de bază (1,20%) peste Ungaria. România se împrumută practic mai scump decât Ungaria pe termen lung, investitorii cerând o dobândă mai mare pentru a compensa riscul perceput.
În același timp, agențiile de rating urmăresc atent evoluțiile locale și cer claritate privind direcția fiscală, reformele și capacitatea de finanțare a statului, după ce au avertizat în numeroase rânduri că deteriorarea disciplinei fiscale și blocajele în reforme pot pune presiune pe ratingul suveran al României. O eventuală înrăutățire a ratingului de țară (trecerea la categoria Junk) ar avea consecințe grave, însemnând costuri de finanțare semnificativ mai mari, cerere redusă şi acces mai dificil la piețele externe, o mare parte dintre investitorii instituționali actuali fiind nevoiți să nu mai cumpere titluri de stat româneşti şi chiar să îşi reducă expunerile pe România. În cea mai recentă discuție cu reprezentanții agenției Fitch, de ieri dimineață, am transmis clar că România își menține angajamentul pentru consolidare fiscală şi reforme – însă toate acestea vor depinde în continuare de garanțiile de stabilitate pe care vom reuşi să le transmitem în extern.
Instabilitatea nu este un concept abstract. Se vede în dobânzi mai mari, în presiune pe buget și în spațiul mai redus pentru investiții. Pentru o țară cu cel mai mare deficit din UE și cu o datorie publică în creștere rapidă (de la 54,8% la 59,3% din PIB într-un an), orice creștere a costurilor de finanțare contează.
În paralel, calendarul economic al României este critic. România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR până la 31 august 2026, iar jaloane importante sunt încă neîndeplinite. Orice blocaj politic afectează direct capacitatea de a finaliza reforme și de a securiza aceste fonduri.
În ultimele luni, România a făcut pași importanți: am redus deficitul sub ținta asumată, menținând în acelaşi timp investițiile publice la un nivel ridicat, cu o mai bună absorbție a fondurilor europene și reducând costurile de finanțare. Aceste rezultate au fost câștigate cu mult efort și pot fi rapid pierdute.
În acest context, diferența esențială nu este între majorități care se pot alia, ci între majorități care pot garanta. Economia are nevoie de continuitate, disciplină fiscală și credibilitate – nu de blocaje.
Când dobânzile cresc, datoria trebuie stabilizată, iar ratingul este sub presiune, orice semnal de instabilitate se transformă imediat în costuri. Mai mari pentru stat, mai mari pentru economie, mai mari pentru fiecare român. De aceea, adevărata miză nu este una politică, ci una de responsabilitate națională: capacitatea de a garanta finanțarea țării, de a duce reformele la capăt, de a menține încrederea investitorilor şi de a păstra ratingul suveran la nivelul gradului investițional. Aceasta este, în mod real, garanția stabilității financiare de care România are nevoie acum. (Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor)
