Invalidarea Referendumului pe Justiție, obiectivul Guvernului PSD-ALDE

0
37
Tot mai multe semnale indică faptul că puterea de la București va face tot posibilul pentru ca Referendumul pe Justiție, convocat de președintele Klaus Iohannis, să fie invalidat. Condiția este ca participarea la urne să fie sub 30% din numărul românilor înscriși în Registrul Electoral. Conform datelor oficiale de la Autoritatea Electorală Permanentă, la 28 februarie a.c. erau peste 18,9 milioane de cetățeni români cu drept de vot. Astfel, pentru validarea unui referendum, trebuie să voteze circa 5,7 milioane de alegători. Liderii ALDE au declarat, în mod public, că nu vor vota la referendum, ceea ce îi îndeamnă și pe membrii și simpatizanții partidului. Liderii PSD nu au spus, în mod explicit, că nu vor vota la referendum. Însă liderii județeni, primarii și aleșii locali au sarcină de partid să-i convingă pe oameni să nu ceară buletinele de vot pentru referendum în secțiile de votare. Astfel, vor avea o evidență cât mai clară și a voturilor pe care PSD (+ALDE) le va obține la europarlamentare. De asemenea, nu sunt excluse ”manevrele” clasice cu numărarea buletinelor de vot, anularea unor buletine, compromisurile specifice din fiecare secție de votare, modul de întocmire a proceselor verbale (să iasă ”cheia”), introducerea datelor în serverul central, deciziile pe care birourile electorale județene și cele ale secțiilor de votare le iau în ziua scrutinului etc.
O problemă importantă privind secretul votului a ridicat-o APADOR-CH. Se poate ști aproape cu siguranță pe cine susține un alegător în funcție de numărul buletinelor de vot solicitate. „Se pare că, de această dată, membrii biroului electoral de la secţia de votare vor şti cum a votat fiecare. Nu, nu se vor uita în cabina de vot în momentul ștampilării, ci, mai înainte de asta, la numărul de buletine de vot primite de fiecare votant. Astfel, vor înţelege imediat de partea cui (putere sau opoziţie) a votat fiecare: dacă a primit 1 buletin de vot = votează cu puterea, dacă a primit 3 buletine de vot = votează cu opoziţia. Cum se va face asta? Foarte simplu. Avem simultan, în aceeaşi zi, la aceleaşi secţii de votare şi la aceleaşi birouri electorale, două feluri de vot: pentru europarlamentare şi pentru referendum. Votul pentru europarlamentare se face pe un buletin de vot, iar cel pentru referendum pe 2 buletine de vot (câte un buletin pentru fiecare dintre cele 2 întrebări puse la referendum). Referendumul este susţinut de opoziţie şi criticat, mai mult sau mai puţin voalat, de putere. (…) Cine face efortul să vină până la secţia de votare şi, dacă tot a venit până acolo, nu vrea să participe la unul dintre cele 2 feluri de alegeri, de exemplu, la referendum, e clar împotriva acelui fel de alegeri şi, logic, împotriva celor care-l susţin (opoziţie); deci, e un votant al puterii. Şi viceversa. Probabil că alegătorii nu vor fi însemnaţi cu creta pe spate, ca în trecut, dar ce liste exacte cu votanţi pro sau contra putere sau opoziţie vor putea face membrii birourilor electorale de secţie. Liste care vor ajunge la partidele din care fac parte membrii birourilor. Şi, tot aşa, mai departe. Se mai poate vorbi despre garantarea secretului votului, în aceste condiţii? Evident că nu. Când a acceptat posibilitatea ca referendumul să se desfăşoare simultan cu alegerile europarlamentare, Curtea Constituţională nu s-a gândit că astfel deschide calea spre compromiterea secretului votului.”, a transmis Georgiana Gheorghe, director executiv APADOR-CH, într-un comunicat de presă.