FOTO Curs de formare la Paris pentru patru profesori de la Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”

0
273

În cadrul proiectului «Implică-mă și voi învăța: o abordare multidimensională în prevenirea părăsirii timpurii a școlii și abandonului școlar» 2018-1-RO01-KA101-047467, finanțat prin programul Erasmus+ și implementat de Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” din Focșani din septembrie 2018 până în august 2020, a avut loc cursul de formare „Preventing Early School Dropout – A Challenge For Every Teacher” („Prevenirea Abandonului Școlar – O Provocare Pentru Fiecare Profesor”), organizat de instituția turcă Euroteach ITL Institute la Paris în perioada 10-19 iunie 2019. Colegiul tehnic focșănean a fost reprezentat de patru cadre didactice, respectiv directorul Danielescu Gabriel Mihail, Brebuleţ Silviu Daniel, psiholog școlar, Popescu Paula Cristina, profesoară de limba franceză, și Răvaș Cenţa Mariana, profesoară de matematică-informatică.

Formarea destinată cadrelor didactice care se confruntă cu îngrijorătorul fenomen al abandonului școlar și al părăsirii timpurii a școlii le-a oferit  participanților din România, Polonia și Spania oportunitatea de a înțelege mecanismul și cauzele acestui fenomen ce afectează multe sisteme de învățământ preuniversitar din Europa, cauze dintre care precizăm doar lipsa de motivație a elevilor, relația deficitară între familie și școală, violenţa în mediul școlar și online,  inadecvarea demersului pedagogic la cerințele și nevoile de formare ale elevilor din secolul al XXI-lea. Parcursul tematic variat al cursului structurat în 9 module le-a permis profesorilor să se familiarizeze cu terminologia specifică vizând abandonul școlar și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, atât din perspectivă științifică, cât și  sub raportul politicii de educație din Uniunea Europeană, să cunoască instrumente, tehnici și metode didactice cu ajutorul cărora să creeze o atmosferă pozitivă de lucru, să stimuleze motivația elevilor simultan cu încurajarea creativității și a originalității,  dezvoltându-le plăcerea de a învăța, simțul critic și sentimentul de apartenență la comunitatea școlară, factor cheie în reușita școlară și stima de sine.

Pedagogia propusă de formatorul Kirill Babichenko are la bază abordarea holistică a fenomenului prin implicarea constantă și concertată a tuturor actorilor: școala prin acțiuni care să fie asumate la nivel individual, de fiecare dintre profesori, dar și la nivel instituțional prin măsuri de prevenție, intervenție și de corecție-compensatorii, elevii și familiile acestora, autorităţile locale, astfel încât întreaga comunitate să contribuie la conturarea unei abordări educaționale constructive având ca punct de plecare unicitatea fiecărui elev și învățarea individualizată pentru că fiecare elev are propriile sale nevoi de învăţare/formare, la construirea unei școli a viitorului care să asigure egalitatea de șanse la educație și incluziunea socială. De la rezolvarea conflictelor versus managementul conflictelor în școală și în afara școlii, până la  violența prezentă pe rețelele de socializare-cyberbullying, tema violenței, recurentă in multe instituții din învățământul preuniversitar european, a fost abordată prin vizionarea unor materiale video, secvențe de film, discuții, dezbateri și studii de caz în microgrupuri, astfel încât profesorii participanți au conștientizat multiplele forme de manifestare ale violenţei, fiind capabili să adopte un comportament adecvat și să propună soluții subsumate unei abordări multidimensionale în cadrul unei echipe create din ambasadori antibullying/ non violenţă. Formată din cadre didactice și elevi, echipa ambasadorilor antibullying poate concepe videoclipuri și mesaje de sensibilizare despre tolerantă, non discriminare, campanii mediatice în școală și în exteriorul școlii. Posibilitățile de a acționa sunt multiple, de cele mai multe ori cu costuri modice, ceea ce contează este inițiativa instituției de învățământ care se confruntă cu variatele forme ale violenței, precum și dorința personală a fiecăruia dintre noi de a fi vectorii schimbării, de a  nu rămâne nepăsători în fața abuzurilor verbale, fizice, emoționale.  Corelată cu planul de acțiune privind politica instituțională antibullying, metoda ambasadorilor trebuie dublată de formarea competențelor sociale ale elevilor, cu dezvoltarea abilităților de gândire creativă, comunicare asertivă, reziliență, fără a neglija încurajarea sentimentului de stimă personală.

Dacă profesorul secolului actual are în permanență nevoie de flexibilitate și adaptarea demersului pedagogic adoptând metode și tehnici ce țin nu doar de utilizarea platformelor de e-learning, a dispozitivelor mobile, tabletelor și telefoanelor inteligente sau a aplicațiilor pentru realitate augmentată, nu e cu nimic mai prejos cultivarea originalității și a creativității elevilor prin apelarea sistematică la orice formă de teatru, de la simple scenete până la „Teatrul Oprimaților”, concept inventat de Augusto Boal, regizor de teatru brazilian care declară că „ scopul principal al Teatrului Umanității este umanizarea Umanităţii”. Utilizat pe stradă, în școală, companii de teatru, închisori și chiar biserici, „Teatrul Oprimaților” este o metodă educațională care se adresează tinerilor de peste 14 ani și adulților care s-au aflat în situații de opresiune din cauza opțiunilor lor sociale, culturale, politice, religioase, economice, sexuale, de gen: victime ale agresorilor, persoane sărace, etnii sau religii marginalizate, orfanii, etc. În sens larg, acesta metodă are ca scop eliberarea conștiinței celor oprimați, să îi facă mai puternici pentru a-și recâștiga demnitatea, stima de sine, încrederea și a-și face auzită vocea, într-un cuvânt a deveni actori în propria viață.

Misiunea fiecărui profesor este, simbolic, de a deveni, pe rând, regizor și actor în actul educațional dacă ne dorim prevenirea și combaterea părăsirii timpurii a școlii, implicarea alături de comunitatea educațională în ansamblul ei, consolidarea relației cu familiile elevilor și regândirea modului în care furnizam servicii de educație, fără să uităm că îmbinarea formalului cu non formalul ține de disponibilitatea noastră, dar și de dorința de a ne abate de la calea bătătorită pentru că putem fi mai creativi, mai originali, mai empatici cu elevii pe care avem ocazia, astfel, să-i cunoaștem mai bine. Credem că acest curs de formare și-a atins atât obiectivele urmărite, dar a și deschis, în același timp, apetitul pentru cunoaștere și drumul către punerea în aplicare a măsurilor de prevenție și intervenție necesare pentru reducerea și eradicarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii și abandon școlar. Nu putem decât să fim bucuroși că am participat la această formare europeană și așteptăm ca, în viitorul apropiat, să transmitem mai departe ceea ce am învățat. (prof. Popescu Paula Cristina, membru în echipa de implementare a proiectului Erasmus+ KA101)