Ziua de 20 martie este una din cele două zile din an când Soarele apune exact înspre punctul cardinal vest. Este echinocțiul de primăvară, ce marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic. Începând de la această dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.
În popor se consideră că în această zi începe noul an agrar, iar în Moldova și Oltenia copiii bat pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Strămoşii daci celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanța sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. Se aprindeau focuri pentru a arde obiecte și haine specifice iernii, iar obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub numele ”Focurilor Sfinţilor”. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.
