sâmbătă, aprilie 20, 2024
AcasăSocietateCampanie PRESShub | Oaia care a murit la Revoluție și primul transplant...

Campanie PRESShub | Oaia care a murit la Revoluție și primul transplant renal la Cluj

E vineri, 22 decembrie 1989. Într-o sală de operații de la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj Napoca, un tânăr asistent universitar încearcă, împreună cu echipa și cu studenții lui, să facă primul transplant de rinichi la o oaie. „Începusem pregătirile cam cu două săptămâni înainte, nu știam că va izbucni revoluția. În ziua aceea reușisem să obținem sala de operații de la Medicină Veterinară și, mai ales, făcusem rost de oaie, de instrumentele și de medicamentele necesare. Era foarte greu să obții ce aveai nevoie, mai ales atunci. Eu eram asistent universitar și adunasem în jur un grup de tineri pasionați de urologie. Visam să facem primul transplant de rinichi la Cluj-Napoca și adevărul este că, în ziua aceea, știam ce este în oraș, dar nu mai puteam renunța. (…) Totul mergea bine, așteptam să vedem cum pornesc rinichii și exact când începuseră să se irige și au apărut primele picături de urină limpede pe ureter, intră paznicul universității și strigă la noi să ieșim imediat afară, să părăsim universitatea, că se trage, se duc lupte în stradă. Am fugit cum am putut, pe lângă ziduri, înapoi la clinică și am operat răniți, veneau tot mai mulți. Când ne-am amintit de oaie am dat telefon la universitate. Murise și ea, săraca, legată pe masa de operație. Cât s-o fi zbătut, când s-o fi trezit din anestezie! Dar transplantul reușise.”

Primul transplant reușit al unui organ solid din România la om a fost cel efectuat de profesorul Eugeniu Proca, în februarie 1980, la Spitalul Fundeni, cu rinichi de la donator în viață (mama receptorului). Acest transplant a fost urmat la scurt timp de un transplant renal de la donator decedat, realizat la Timișoara de o echipa condusa de prof. dr. Petru Drăgan. Până în decembrie 1989 s-au făcut doar transplanturi de rinichi, dar și acestea într-un număr relativ mic. După operația de transplant pe oaia de la Facultatea de Medicină Veterinară, medicii din Cercul Științific de Urologie de la Cluj au continuat cu mai multă speranță experimentele și studiile lor despre transplant pe animale.

Activitatea de transplant din România este legiferată de Legea 95 din 2006, adică de 21 de articole care sunt departe de a cuprinde complexitatea tuturor acțiunilor care se desfășoară din momentul identificării unui donator și până la efectuarea transplantului. Proiectul de modificare a legii presupune crearea unui algoritm obiectiv de repartizare și a unei liste unice de așteptare, dar și incriminarea și pedepsirea vânzării, intermedierii și publicării de anunțuri privind vânzarea de organe umane. Astfel, proiectul prevede la fel ca în Legea 95, „Fapta persoanei de a dona organe, țesuturi și/sau celule de origine umană, în scopul obținerii de foloase materiale sau de altă natură, pentru sine sau pentru altul, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.” În plus, și promovarea, încurajarea, facilitarea, intermedierea sau publicarea,în proiectul de modificare,se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani în cazul unui organ vital, şi de 1 la 5 ani în cazul altor organe, țesuturi sau celule.

Citiți articolul integral pe PRESShub.


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -

Cele mai citite

Campanie PRESShub | Oaia care a murit la Revoluție și primul transplant renal la Cluj

E vineri, 22 decembrie 1989. Într-o sală de operații de la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj Napoca, un tânăr asistent universitar încearcă, împreună cu echipa și cu studenții lui, să facă primul transplant de rinichi la o oaie. „Începusem pregătirile cam cu două săptămâni înainte, nu știam că va izbucni revoluția. În ziua aceea reușisem să obținem sala de operații de la Medicină Veterinară și, mai ales, făcusem rost de oaie, de instrumentele și de medicamentele necesare. Era foarte greu să obții ce aveai nevoie, mai ales atunci. Eu eram asistent universitar și adunasem în jur un grup de tineri pasionați de urologie. Visam să facem primul transplant de rinichi la Cluj-Napoca și adevărul este că, în ziua aceea, știam ce este în oraș, dar nu mai puteam renunța. (…) Totul mergea bine, așteptam să vedem cum pornesc rinichii și exact când începuseră să se irige și au apărut primele picături de urină limpede pe ureter, intră paznicul universității și strigă la noi să ieșim imediat afară, să părăsim universitatea, că se trage, se duc lupte în stradă. Am fugit cum am putut, pe lângă ziduri, înapoi la clinică și am operat răniți, veneau tot mai mulți. Când ne-am amintit de oaie am dat telefon la universitate. Murise și ea, săraca, legată pe masa de operație. Cât s-o fi zbătut, când s-o fi trezit din anestezie! Dar transplantul reușise.”

Primul transplant reușit al unui organ solid din România la om a fost cel efectuat de profesorul Eugeniu Proca, în februarie 1980, la Spitalul Fundeni, cu rinichi de la donator în viață (mama receptorului). Acest transplant a fost urmat la scurt timp de un transplant renal de la donator decedat, realizat la Timișoara de o echipa condusa de prof. dr. Petru Drăgan. Până în decembrie 1989 s-au făcut doar transplanturi de rinichi, dar și acestea într-un număr relativ mic. După operația de transplant pe oaia de la Facultatea de Medicină Veterinară, medicii din Cercul Științific de Urologie de la Cluj au continuat cu mai multă speranță experimentele și studiile lor despre transplant pe animale.

Activitatea de transplant din România este legiferată de Legea 95 din 2006, adică de 21 de articole care sunt departe de a cuprinde complexitatea tuturor acțiunilor care se desfășoară din momentul identificării unui donator și până la efectuarea transplantului. Proiectul de modificare a legii presupune crearea unui algoritm obiectiv de repartizare și a unei liste unice de așteptare, dar și incriminarea și pedepsirea vânzării, intermedierii și publicării de anunțuri privind vânzarea de organe umane. Astfel, proiectul prevede la fel ca în Legea 95, „Fapta persoanei de a dona organe, țesuturi și/sau celule de origine umană, în scopul obținerii de foloase materiale sau de altă natură, pentru sine sau pentru altul, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.” În plus, și promovarea, încurajarea, facilitarea, intermedierea sau publicarea,în proiectul de modificare,se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani în cazul unui organ vital, şi de 1 la 5 ani în cazul altor organe, țesuturi sau celule.

Citiți articolul integral pe PRESShub.

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu