AcasăEconomicAntreprenorii din industria lemnului anunță acțiuni de protest

Antreprenorii din industria lemnului anunță acțiuni de protest

Întâlnirea consultativă extinsă a Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, desfășurată la Bistrița în zilele de 25-26 ianuarie 2024, s-a bucurat de o prezență reprezentativă și a condus la decizia inițierii unor acțiuni de protest, în lipsa dialogului și a neasumării unui plan de măsuri care să susțină depășirea crizei din industria lemnului de către Guvernul României. Principalele concluzii ale întâlnirii de la Bistrița sunt:

  • Industria lemnului din România traversează o criză profundă, reflectată în scăderea producției , închideri de capacități de producție și disponibilizări de forță de muncă. Conform INS, scăderea producției a fost în 2023 de 24% în industria lemnului și de 13% în industria mobilei iar acest trend va continua și în 2024, în lipsa unui plan de măsuri adecvat.
  • Industria lemnului din România este o industrie competitivă, cu un aport direct și indus de 3,5% în PIB-ul României, cu un aport net pozitiv de anual de 3,5 miliarde de Euro în balanța comercială a României, care susține în România 150.000 locuri de muncă, cea mare parte dintre acestea în comunitățile rurale.
  • Reducerea artificială a volumului de lemn recoltat în România menține prețuri ridicate ale resursei de lemn, ceea ce a afectează competitivitatea industriei lemnului din România. Programarea de către RNP – Romsilva a unei recolte de doar 9 milioane mc în 2024 riscă să conducă în 2024 la un minim al volumului recoltat în ultimii 6-7 ani, cu menținerea unei piețe a lemnului tensionate.
  • Este nevoie de o eliminare a cauzelor artificiale care au condus la scăderea volumului exploatat:
    • procedura greoaie de avizare de mediu a amenajamentelor silvice;
    • dificultatea punerii pe piață, datorită procedurilor administrative excesive, a resursei de pe micile proprietăți;
    • lipsa investițiilor în sectorul forestier, în special pe linie de accesibilizare a pădurilor;
    • tranziția haotică la lemn fasonat.
  • Tranziția la lemn fasonat trebuie orientată către valorificarea lemnului fasonat din depozite, nu la drum auto forestier.
  • Există multe practici de concurență neloială la RNP – Romsilva, care trebuie eliminate.
  • Pentru organizarea pieței lemnului, este necesară vânzarea a 50-70% din resursa de lemn fasonat pe bază de contracte pe loturi previzionate, cu calificare pentru licitație pe baza istoricului de procesare din anul anterior.
  • Pentru responsabilizarea ofertanților la licitațiile de lemn pe picior, este necesară reintroducerea garanției pe fiecare partidă ofertată.
  • Pentru implementarea EUDR sunt necesare:
    • dezvoltarea SUMAL pentru a oferi informațiile minim necesare de localizare geografică a parchetului;
    • orientare a SUMAL ca bază a sistemului due diligence propriu al operatorilor economici și certificare a provenienței legale la prima punere pe piață;
    • definirea provenienței legale la prima punere pe piață, eliminarea din legislație a „pierderii provenienței legale” după prima punere pe piață a lemnului.

Sintetic, revendicările industriei sunt următoarele:

  1. Angajarea Guvernului într-un dialog fundamentat cu Comisia Europeană pentru încadrarea României la risc scăzut privind defrișările și degradarea pădurii, conform metodologiei EUDR.
  2. Adaptarea SUMAL ca sistem bază pentru certificarea provenienței legale la prima punere pe piață și furnizarea informațiilor minime necesare legate de proveniența geografică, conform EUDR.
  3. Definirea provenienței legale la prima punere pe piață. Eliminarea unor prevederi ambigue privind „pierderea provenienței legale”.
  4. Eliminarea blocajelor care au condus la diminuarea recoltei de lemn. Stabilirea ca obiectiv strategic punerea pe piața a unei recolte de lemn la nivelul posibilității date de amenajamentele silvice.
  5. Orientarea punerii pe piață a lemnului fasonat din depozite, nu la drum auto forestier.
  6. Contractarea a 50-70% din volumul de lemn fasonat prin contracte-cadru pe loturi previzionate, pe baza istoricului de procesare al firmei din anul anterior.
  7. Pentru licitațiile de lemn pe picior, constituirea de garanții la nivelul fiecărui parchet la care se depune ofertă.
  8. Respectarea de către RNP – Romsilva a prețurilor de referință ca prețuri de pornire la licitațiile de masă lemnoasă pe picior, precum și în fundamentarea prețurilor de pornire pentru licitațiile de lemn fasonat.
  9. Respectarea prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase privind transparența licitațiilor de către UAT-uri.
  10. Integrarea în Planul Național Integrat Energie Climă – PNIESC și strategia de dezvoltare industrială a României a unor capitole care să susțină o viziune de dezvoltare a industriei lemnului, având în vedere importanța sectorului pădure-industrii bazate pe lemn în bilanțul carbonului. Finanțarea sectorului din veniturile Administrației Fondului de Mediu cu minim 300 milioane de Euro anual. (sursa și detalii: Prolemn)
ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Antreprenorii din industria lemnului anunță acțiuni de protest

Întâlnirea consultativă extinsă a Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, desfășurată la Bistrița în zilele de 25-26 ianuarie 2024, s-a bucurat de o prezență reprezentativă și a condus la decizia inițierii unor acțiuni de protest, în lipsa dialogului și a neasumării unui plan de măsuri care să susțină depășirea crizei din industria lemnului de către Guvernul României. Principalele concluzii ale întâlnirii de la Bistrița sunt:

  • Industria lemnului din România traversează o criză profundă, reflectată în scăderea producției , închideri de capacități de producție și disponibilizări de forță de muncă. Conform INS, scăderea producției a fost în 2023 de 24% în industria lemnului și de 13% în industria mobilei iar acest trend va continua și în 2024, în lipsa unui plan de măsuri adecvat.
  • Industria lemnului din România este o industrie competitivă, cu un aport direct și indus de 3,5% în PIB-ul României, cu un aport net pozitiv de anual de 3,5 miliarde de Euro în balanța comercială a României, care susține în România 150.000 locuri de muncă, cea mare parte dintre acestea în comunitățile rurale.
  • Reducerea artificială a volumului de lemn recoltat în România menține prețuri ridicate ale resursei de lemn, ceea ce a afectează competitivitatea industriei lemnului din România. Programarea de către RNP – Romsilva a unei recolte de doar 9 milioane mc în 2024 riscă să conducă în 2024 la un minim al volumului recoltat în ultimii 6-7 ani, cu menținerea unei piețe a lemnului tensionate.
  • Este nevoie de o eliminare a cauzelor artificiale care au condus la scăderea volumului exploatat:
    • procedura greoaie de avizare de mediu a amenajamentelor silvice;
    • dificultatea punerii pe piață, datorită procedurilor administrative excesive, a resursei de pe micile proprietăți;
    • lipsa investițiilor în sectorul forestier, în special pe linie de accesibilizare a pădurilor;
    • tranziția haotică la lemn fasonat.
  • Tranziția la lemn fasonat trebuie orientată către valorificarea lemnului fasonat din depozite, nu la drum auto forestier.
  • Există multe practici de concurență neloială la RNP – Romsilva, care trebuie eliminate.
  • Pentru organizarea pieței lemnului, este necesară vânzarea a 50-70% din resursa de lemn fasonat pe bază de contracte pe loturi previzionate, cu calificare pentru licitație pe baza istoricului de procesare din anul anterior.
  • Pentru responsabilizarea ofertanților la licitațiile de lemn pe picior, este necesară reintroducerea garanției pe fiecare partidă ofertată.
  • Pentru implementarea EUDR sunt necesare:
    • dezvoltarea SUMAL pentru a oferi informațiile minim necesare de localizare geografică a parchetului;
    • orientare a SUMAL ca bază a sistemului due diligence propriu al operatorilor economici și certificare a provenienței legale la prima punere pe piață;
    • definirea provenienței legale la prima punere pe piață, eliminarea din legislație a „pierderii provenienței legale” după prima punere pe piață a lemnului.

Sintetic, revendicările industriei sunt următoarele:

  1. Angajarea Guvernului într-un dialog fundamentat cu Comisia Europeană pentru încadrarea României la risc scăzut privind defrișările și degradarea pădurii, conform metodologiei EUDR.
  2. Adaptarea SUMAL ca sistem bază pentru certificarea provenienței legale la prima punere pe piață și furnizarea informațiilor minime necesare legate de proveniența geografică, conform EUDR.
  3. Definirea provenienței legale la prima punere pe piață. Eliminarea unor prevederi ambigue privind „pierderea provenienței legale”.
  4. Eliminarea blocajelor care au condus la diminuarea recoltei de lemn. Stabilirea ca obiectiv strategic punerea pe piața a unei recolte de lemn la nivelul posibilității date de amenajamentele silvice.
  5. Orientarea punerii pe piață a lemnului fasonat din depozite, nu la drum auto forestier.
  6. Contractarea a 50-70% din volumul de lemn fasonat prin contracte-cadru pe loturi previzionate, pe baza istoricului de procesare al firmei din anul anterior.
  7. Pentru licitațiile de lemn pe picior, constituirea de garanții la nivelul fiecărui parchet la care se depune ofertă.
  8. Respectarea de către RNP – Romsilva a prețurilor de referință ca prețuri de pornire la licitațiile de masă lemnoasă pe picior, precum și în fundamentarea prețurilor de pornire pentru licitațiile de lemn fasonat.
  9. Respectarea prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase privind transparența licitațiilor de către UAT-uri.
  10. Integrarea în Planul Național Integrat Energie Climă – PNIESC și strategia de dezvoltare industrială a României a unor capitole care să susțină o viziune de dezvoltare a industriei lemnului, având în vedere importanța sectorului pădure-industrii bazate pe lemn în bilanțul carbonului. Finanțarea sectorului din veniturile Administrației Fondului de Mediu cu minim 300 milioane de Euro anual. (sursa și detalii: Prolemn)
ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu