Alegerea lui Dragnea, un scrutin cenușiu

0
Alegeri ”grele” și ”tensionate” la PSD. Atât de tensionate că te apucă moleșeala. Iar dacă adăugăm și ploaia mocănească din multe județe ni se înfățișează un tablou mohorât mai ceva ca-n poeziile lui Bacovia. Nu știu cine l-a sfătuit pe Liviu Dragnea să-și elimine orice aparentă concurență la șefia partidului. Măcar o mimare de democrație internă, dinamism politic și înțelepciune n-ar fi stricat pentru imaginea PSD. Chiar și bătrânul comunist Iliescu s-a arătat neplăcut surprins de această cursă solitară a lui Dragnea către prima funcție în partid. În definitiv, alți contracandidați trecuți pe listă, așa, de ochii lumii, nu i-ar fi creat niciun fel de emoții jupânului de la Teleorman. Ba, mai mult, s-ar fi diminuat considerabil aprecierile negative din mediul politic și jurnalistic la adresa PSD, gen autoritarism, neo-comunism, comparația cu foști lideri comuniști sau cu situația din Coreea de Nord. N-am înțeles această încremenire în idei fixe. Și-a dorit atât de mult Dragnea să fie președinte al PSD, încă de când a devenit al doilea om în partid? L-a măcinat interior atât de mult faptul că s-a aflat sub Ponta și că nu era el președinte? Se credea atât de bun și superior lui Ponta încât a suportat cu greu să-i fie secund? Iar acum, când s-a ivit prilejul să fie ales președinte, nu vrea să-i tulbure nimeni atmosfera? Se crede deasupra tuturor, precum Năstase, și toți cei din jur trebuie să fie sub piedestalul pe care el s-a cocoțat? Pare că beția puterii l-a prins prea tare pe Liviu Dragnea într-un moment în care PSD nu o duce prea bine, chiar dacă este la guvernare. El însuși are probleme cu legea, ca Ponta și mulți alți pesediști de vază, și nu poate fi sigur că scapă fără condamnare. PSD riscă să fie primul partid cu președinte condamnat definitiv de instanță, fie cu executare fie cu suspendare. Ceea ce nu face bine nici lui Dragnea nici partidului. Și nici membrii simpli, simpatizanții și votanții nu se vor simți prea confortabil cu această eventuală postură a președintelui PSD.
Revenind la așa-zisul scrutin de astăzi, un un singur candidat pentru șefia PSD, cred că nici mediatic nu-și atinge scopul. Partidul nu va ieși pozitiv după această zi în care tot poporul pesedist a fost chemat să-și aleagă liderul de pe un buletin de vot cu un singur nume. Ideea lansată de unii cum că, de data aceasta, nu sunt tabere în partid și nu mai sunt conflicte subterane, nu este valabilă. Este mincinoasă și o încercare de ascundere a gunoiului sub preș. Tensiuni interne sunt și s-au văzut. Toți ceilalți lideri se antrenează și își fac jocurile pentru congresul de peste o săptămână. În zilele următoare, inclusiv până la ora congresului, se va duce o bătălie internă surdă pentru celelalte funcții de conducere. Se vor face și desface alianțe și sfere de influență, se va juca la cacealma, se va recurge la promisiuni și amenințări deopotrivă. Așa cum s-a întâmplat la toate congresele PSD din ultimii 10 ani. Oricum, 11 octombrie 2015 este o zi cenușie pentru PSD, din toate punctele de vedere.