Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care aduce o serie de modificări la legile justiției, după discuțiile cu membrii Comisiei de la Veneția. „Guvernul a adoptat ordonanța de urgență pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale justiţiei. A fost publicată şi cea de-a treia lege a justiţiei, care urmează să intre în vigoare mâine. Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta ordonanţă de urgenţă”, a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader, după ședința Executivului.

Conform ministrului Toader, printre modificările aduse de OUG la legile justiției se numără:       – Se mărește vechimea pentru cei în magistratură, pentru cei care vor dovedi funcția de procuror general ÎCCJ, prim-adjunctul, funcțiile de conducere de la DNA și DIICOT, care va fi durata de vechime minimă de 15 ani. Deci de la 8 ani la 15 ani;                                              – La nivelul Ministerului Justiției, când se fac acele interviuri pentru a se proune președintelui candidaturile la nivel de rang înalt, Comisia a spus să dăm dovadă de mai multă transparență. Am preluat de la CSM respectivele interviu și susțineri de proiecte manageriale și vor fi transmise în direct, vor fi arhivate și vor putea fi văzute de oricine e interesat;                        – Astăzi când vorbim, detașările de procurori, inclusiv în funcții de conducere, se realizează de către Secția de procurori, când e vorba de parchete de pe lângă Curtea de Apel, de la judecătorii. Detașarea, delegarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit de separarea carierelor între procurori și judecători, ca să decidă Secția procurori CSM în privința carierei procurorilor, iar secția judecători a CSM să decidă la CSM;                                          – La DIICOT și DNA, crește vârsta la 10 ani de experiență în profesie, pentru a accede în funcția de procuror la aceste structuri. Am eliminat posibiltatea revocării procurorului din structura DNA, DIICOT de către procurorul șef în prezenta avertismentului, cea mai mică sancțiune. Viitorii procurori care vor funcționa la Secția de investigare a infracțiunilor în justiție vor beneficia de procurori detașați în condițiile legii;                                                                – Comisia de la Veneția a reținut faptul că cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM nu au drept de vot în plenul CSM. Și ne scrie Comisia de la Veneția cât de important e ca aceștia să aibă drept de vot. Înțeleg acum că dezinformarea e cauza. Constituția spune că reprezentanții societății civile participă la plenul CSM, cu drept de vot. E adevărat că în lege nu scria explicit că au drept de vot, dar cei doi reprezentanți ai CSM întotdeauna au participat la plen și au avut drept de vot. Dar ca să fie limpede reprezentanții societății civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM, astfel cum scrie în Constituție. Ministrul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă sunt săvârșite abateri disciplinare de procurori. Numai de procurori, subliniez. Prin raportare la 132 din Constituție care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Autoritatea ar fi pur declarativă, dacă nu ai avea și un instrument juridic;                                                              – Faptul că membrii CSM pot fi revocați din funcție, dacă pierd încrederea celor care i-au ales. Ori încrederea e factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat și atunci același lucru în care eu am încredere, altul să nu aibă încredere. Această abordare subiectivă nu trebuie să se reflecte în statutul unui membru al CSM. E recomandarea Comisiei de la Veneția. Am eliminat-o și am preluat elemente procedurale primite de la reprezentanți ai CSM;                  – Ordonanța de urgență prevede și o serie de modificări în ceea ce privește amânarea pensionării anticipate a magistraților. Dacă varianta inițială a OUG prevedea amânarea pensionărilor anticipate până pe 31 decembrie 2022, cea adoptată de Guvern luni prevede amânarea doar până la finele anului 2019.

Se pare că aceste modificări sunt doar în parte conforme cu discuțiile purtate cu reprezentanții Comisiei de la Veneția și sunt contestate, deja, atât de procurorul general Augustin Lazăr cât și de unii parlamentari PSD.

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care aduce o serie de modificări la legile justiției, după discuțiile cu membrii Comisiei de la Veneția. „Guvernul a adoptat ordonanța de urgență pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale justiţiei. A fost publicată şi cea de-a treia lege a justiţiei, care urmează să intre în vigoare mâine. Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta ordonanţă de urgenţă”, a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader, după ședința Executivului.

Conform ministrului Toader, printre modificările aduse de OUG la legile justiției se numără:       – Se mărește vechimea pentru cei în magistratură, pentru cei care vor dovedi funcția de procuror general ÎCCJ, prim-adjunctul, funcțiile de conducere de la DNA și DIICOT, care va fi durata de vechime minimă de 15 ani. Deci de la 8 ani la 15 ani;                                              – La nivelul Ministerului Justiției, când se fac acele interviuri pentru a se proune președintelui candidaturile la nivel de rang înalt, Comisia a spus să dăm dovadă de mai multă transparență. Am preluat de la CSM respectivele interviu și susțineri de proiecte manageriale și vor fi transmise în direct, vor fi arhivate și vor putea fi văzute de oricine e interesat;                        – Astăzi când vorbim, detașările de procurori, inclusiv în funcții de conducere, se realizează de către Secția de procurori, când e vorba de parchete de pe lângă Curtea de Apel, de la judecătorii. Detașarea, delegarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit de separarea carierelor între procurori și judecători, ca să decidă Secția procurori CSM în privința carierei procurorilor, iar secția judecători a CSM să decidă la CSM;                                          – La DIICOT și DNA, crește vârsta la 10 ani de experiență în profesie, pentru a accede în funcția de procuror la aceste structuri. Am eliminat posibiltatea revocării procurorului din structura DNA, DIICOT de către procurorul șef în prezenta avertismentului, cea mai mică sancțiune. Viitorii procurori care vor funcționa la Secția de investigare a infracțiunilor în justiție vor beneficia de procurori detașați în condițiile legii;                                                                – Comisia de la Veneția a reținut faptul că cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM nu au drept de vot în plenul CSM. Și ne scrie Comisia de la Veneția cât de important e ca aceștia să aibă drept de vot. Înțeleg acum că dezinformarea e cauza. Constituția spune că reprezentanții societății civile participă la plenul CSM, cu drept de vot. E adevărat că în lege nu scria explicit că au drept de vot, dar cei doi reprezentanți ai CSM întotdeauna au participat la plen și au avut drept de vot. Dar ca să fie limpede reprezentanții societății civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM, astfel cum scrie în Constituție. Ministrul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă sunt săvârșite abateri disciplinare de procurori. Numai de procurori, subliniez. Prin raportare la 132 din Constituție care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Autoritatea ar fi pur declarativă, dacă nu ai avea și un instrument juridic;                                                              – Faptul că membrii CSM pot fi revocați din funcție, dacă pierd încrederea celor care i-au ales. Ori încrederea e factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat și atunci același lucru în care eu am încredere, altul să nu aibă încredere. Această abordare subiectivă nu trebuie să se reflecte în statutul unui membru al CSM. E recomandarea Comisiei de la Veneția. Am eliminat-o și am preluat elemente procedurale primite de la reprezentanți ai CSM;                  – Ordonanța de urgență prevede și o serie de modificări în ceea ce privește amânarea pensionării anticipate a magistraților. Dacă varianta inițială a OUG prevedea amânarea pensionărilor anticipate până pe 31 decembrie 2022, cea adoptată de Guvern luni prevede amânarea doar până la finele anului 2019.

Se pare că aceste modificări sunt doar în parte conforme cu discuțiile purtate cu reprezentanții Comisiei de la Veneția și sunt contestate, deja, atât de procurorul general Augustin Lazăr cât și de unii parlamentari PSD.