Judecătorul din Brăila, care a respins acțiunea în instanță declanșată de președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, împotriva jurnalistului Sebastian Oancea, susține că textul incriminat nu depășește ”limitele libertății de exprimare”. Materialul publicat de Vrancea24.ro, pe data de 28 octombrie 2015, intitulat ”Nababii contractelor pe bani publici din județ: deputați, ziariști și sponsori de partid, cu probleme penale”, este cel care l-a deranjat pe șeful PSD Vrancea și pentru care i-a cerut lui Sebastian Oancea daune de 200.001 lei. Iată, mai jos, motivarea judecătorului de la Tribunalul Brăila care nu s-a lăsat impresionat de tupeul lui Oprișan și i-a respins acțiunea în instanță ca nefondată, hotărâre dată pe data de 31 ianuarie a.c.

„Așa cum arată reclamantul acesta este om politic. Se constată că afirmațiile făcute de pârât reprezintă critici aduse reclamantului, care are și o funcție publică (președinte consiliu județean), critici care, chiar dacă sunt virulente sau ironice, nu depășesc limitele libertății de exprimare. Se apreciază că pârâtul nu a folosit cuvinte jignitoare la adresa reclamantului, ci a emis doar opinii care cuprind o doză de exagerare și sunt provocatoare, însă nu depășesc limitele libertății de exprimare, dată fiind calitatea de om politic a reclamantului.

Dreptul la liberă exprimare implică posibilitatea pe care o are orice persoană fizică de a aduce la cunoștința publică gândurile, opiniile și credințele sale, indiferent dacă acestea sunt sau nu însoțite de o argumentație corespunzătoare și dacă ideile exprimate sunt sau nu considerate acceptabile de autorități sau de majoritatea populației.

Așa cum s-a arătat deja, chiar dacă afirmațiile pârâtului la adresa reclamantului au fost critice și ironice, se înscriu în noțiunea de judecăți de valoare, fără a depăși limita libertății de exprimare.

Se apreciază că demersul pârâtului a fost de informare a opiniei publice asupra unor chestiuni de interes public. Chiar dacă aceasta implică uneori în mod inerent afectarea reputației persoanei vizate, nu rezultă intenția ziaristului de a afecta în mod gratuit reputația reclamantului.

Pentru aceste motive, tribunalul apreciază că nu au fost depășite limitele libertății de exprimare, nu s-a făcut dovada săvârșirii de către pârât a unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, iar în temeiul textelor de lege invocate, urmează să respingă acțiunea dedusă judecății ca nefondată.”

Judecătorul din Brăila, care a respins acțiunea în instanță declanșată de președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, împotriva jurnalistului Sebastian Oancea, susține că textul incriminat nu depășește ”limitele libertății de exprimare”. Materialul publicat de Vrancea24.ro, pe data de 28 octombrie 2015, intitulat ”Nababii contractelor pe bani publici din județ: deputați, ziariști și sponsori de partid, cu probleme penale”, este cel care l-a deranjat pe șeful PSD Vrancea și pentru care i-a cerut lui Sebastian Oancea daune de 200.001 lei. Iată, mai jos, motivarea judecătorului de la Tribunalul Brăila care nu s-a lăsat impresionat de tupeul lui Oprișan și i-a respins acțiunea în instanță ca nefondată, hotărâre dată pe data de 31 ianuarie a.c.

„Așa cum arată reclamantul acesta este om politic. Se constată că afirmațiile făcute de pârât reprezintă critici aduse reclamantului, care are și o funcție publică (președinte consiliu județean), critici care, chiar dacă sunt virulente sau ironice, nu depășesc limitele libertății de exprimare. Se apreciază că pârâtul nu a folosit cuvinte jignitoare la adresa reclamantului, ci a emis doar opinii care cuprind o doză de exagerare și sunt provocatoare, însă nu depășesc limitele libertății de exprimare, dată fiind calitatea de om politic a reclamantului.

Dreptul la liberă exprimare implică posibilitatea pe care o are orice persoană fizică de a aduce la cunoștința publică gândurile, opiniile și credințele sale, indiferent dacă acestea sunt sau nu însoțite de o argumentație corespunzătoare și dacă ideile exprimate sunt sau nu considerate acceptabile de autorități sau de majoritatea populației.

Așa cum s-a arătat deja, chiar dacă afirmațiile pârâtului la adresa reclamantului au fost critice și ironice, se înscriu în noțiunea de judecăți de valoare, fără a depăși limita libertății de exprimare.

Se apreciază că demersul pârâtului a fost de informare a opiniei publice asupra unor chestiuni de interes public. Chiar dacă aceasta implică uneori în mod inerent afectarea reputației persoanei vizate, nu rezultă intenția ziaristului de a afecta în mod gratuit reputația reclamantului.

Pentru aceste motive, tribunalul apreciază că nu au fost depășite limitele libertății de exprimare, nu s-a făcut dovada săvârșirii de către pârât a unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, iar în temeiul textelor de lege invocate, urmează să respingă acțiunea dedusă judecății ca nefondată.”