luni, mai 6, 2024
AcasăSocietateTriplă sărbătoare, astăzi: Sânzienele, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Ziua Universală a...

Triplă sărbătoare, astăzi: Sânzienele, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Ziua Universală a Iei

Pe 24 iunie se sărbătoresc Sânzienele (sau Drăgaica), o celebrare a iubirii şi fertilităţii. Este o sărbătoare acceptată în creștinătate, deși are origini păgâne. Noaptea premergătoare și ziua de Sânziene sunt pline de ritualuri, obiceiuri și credințe populare. Denumirea de “sânziene” provine de la zeița Diana.

În tradiția populară românească, sânzienele mai sunt numite zâne, drăgaice, danse, vâlvem irodiade, nagode, vântoase, etc. Conform tradiție populare, sânzienele sunt considerate niște femei frumoase, cu puteri vindecătoare, care ajută la înmulțirea plantelor și animalelor, alină bolile oamenilor și suferințele și apară culturile de grindină și de vijelii. În popor se spune că, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele / Drăgaicele, personaje mistice nocturne, apar în grupuri, de obicei în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri. De asemenea, în noaptea premergătoare, fetele nemăritate își pun flori de sânziene sub pernă pentru a-și visa alesul.

Sânzienele sunt considerate zâne bune, însă dacă oamenii nu respectă tradițiile pot deveni rele, asemeni ieleleor, personaje mistice asociate cu sărbătoarea de Rusalii. Denumirea de sânziană este folosită în Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureş și în nordul Moldovei, pe când în Dobrogea, Muntenia și în sudul Moldovei oamenii folosesc termenul de drăgaică.

Pe 24 iunie, creștinii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Acesta s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu 6 luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său. Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu. Mesajul principal pe care îl transmitea Sfântul Ioan era „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”. Cei care renunțau la păcate erau botezați în Iordan. Sfântul Ioan le atrăgea atenția celor care ascultau cuvântul său că el botează cu apă spre pocăință, dar va veni Mesia care va boteza cu Duh Sfânt, pregătind venirea Mântuitorului. Acesta este și motivul pentru care Sfântul Ioan apare în unele icoane ca înger cu aripi. (sursa: crestinortodox.ro)

De Sânziene se sărbătorește și Ziua Universală a Iei, cămașa tradițională românească de sărbătoare. Ia românească (”la blouse roumaine”) este confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Pentru prima dată, Ziua Iei Românești a fost sărbătorită în anul 2013. (sursa: ICR)


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -
- Advertisment -

Cele mai citite

Triplă sărbătoare, astăzi: Sânzienele, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Ziua Universală a Iei

Pe 24 iunie se sărbătoresc Sânzienele (sau Drăgaica), o celebrare a iubirii şi fertilităţii. Este o sărbătoare acceptată în creștinătate, deși are origini păgâne. Noaptea premergătoare și ziua de Sânziene sunt pline de ritualuri, obiceiuri și credințe populare. Denumirea de “sânziene” provine de la zeița Diana.

În tradiția populară românească, sânzienele mai sunt numite zâne, drăgaice, danse, vâlvem irodiade, nagode, vântoase, etc. Conform tradiție populare, sânzienele sunt considerate niște femei frumoase, cu puteri vindecătoare, care ajută la înmulțirea plantelor și animalelor, alină bolile oamenilor și suferințele și apară culturile de grindină și de vijelii. În popor se spune că, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele / Drăgaicele, personaje mistice nocturne, apar în grupuri, de obicei în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri. De asemenea, în noaptea premergătoare, fetele nemăritate își pun flori de sânziene sub pernă pentru a-și visa alesul.

Sânzienele sunt considerate zâne bune, însă dacă oamenii nu respectă tradițiile pot deveni rele, asemeni ieleleor, personaje mistice asociate cu sărbătoarea de Rusalii. Denumirea de sânziană este folosită în Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureş și în nordul Moldovei, pe când în Dobrogea, Muntenia și în sudul Moldovei oamenii folosesc termenul de drăgaică.

Pe 24 iunie, creștinii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Acesta s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu 6 luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său. Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu. Mesajul principal pe care îl transmitea Sfântul Ioan era „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”. Cei care renunțau la păcate erau botezați în Iordan. Sfântul Ioan le atrăgea atenția celor care ascultau cuvântul său că el botează cu apă spre pocăință, dar va veni Mesia care va boteza cu Duh Sfânt, pregătind venirea Mântuitorului. Acesta este și motivul pentru care Sfântul Ioan apare în unele icoane ca înger cu aripi. (sursa: crestinortodox.ro)

De Sânziene se sărbătorește și Ziua Universală a Iei, cămașa tradițională românească de sărbătoare. Ia românească (”la blouse roumaine”) este confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Pentru prima dată, Ziua Iei Românești a fost sărbătorită în anul 2013. (sursa: ICR)

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu