AcasăAdministratieTeatrul ”Mr. Gh. Pastia”, o reorganizare cu argumente, controverse și semne de...

Teatrul ”Mr. Gh. Pastia”, o reorganizare cu argumente, controverse și semne de întrebare

Decizie importantă a administrației focșănene. La propunerea primarului Cristi Misăilă, Consiliul Local Focșani a votat reorganizarea Teatrului Municipal „Mr. Gh. Pastia”: din Direcția Teatru, producții teatrale și muzicale de spectacole de repertoriu, în Direcția Teatru, producții teatrale și muzicale de spectacole de proiecte. Hotărârea a provocat discuții aprinse atât în ședința Consiliului Local Focșani cât și în mediul online. Au fost puncte de vedere și argumente de toate felurile: administrative, economice, culturale, politice, chiar și personale.

Consiliera USR Alexandra Tătaru s-a opus adoptării proiectului inițiat de primar. ”Majoritatea din Consiliul Local a votat proiectul prin care, în fapt, se pune capăt teatrului de repertoriu din Focșani. Am votat împotrivă, pentru că nu pot accepta ca o instituție de cultură să fie redusă la o simplă problemă contabilă. Mai dureroase decât voturile au fost însă discursurile „argumentative” pentru desființarea trupei de actori. În ședință, actorii au fost prezentați ca oameni care „nu fac nimic”, care ar fi fost plătiți „să stea degeaba” și care ar reprezenta o risipă a banului public. Vorbim despre profesioniști care au urcat pe scenă ani la rând, au reprezentat acest oraș și au contribuit la prestigiul său cultural. Indiferent de opțiunea politică sau de soluția administrativă aleasă, astfel de oameni merită respect, nu dispreț. Cultura nu este un moft și nu este o cheltuială inutilă. Ea este ceea ce diferențiază un oraș care doar există de unul care trăiește. În doar doi ani, administrația actuală a reușit să comaseze instituții culturale, a desființat Corul Pastorala și, acum, să reușească să desființeze și teatrul de repertoriu. Mă întreb ce va urma. Ce fel de oraș vrem să lăsăm generațiilor viitoare? Un oraș fără artiști, fără spectacole producții proprii, fără identitate culturală? Se răsucește în mormânt Maiorul Pastia, cel care a lăsat un testament ce nimeni nu a îndrăznit să-l încalce până la actuala administrație. Păcat! Economiile bugetare sunt necesare atunci când sunt făcute cu responsabilitate. Dar economiile care sacrifică oameni și cultura au un cost pe care îl vom plăti cu toții, ani la rând.”, a transmis consiliera Alexandra Tătaru.

Unul dintre actorii Teatrului Municipal a criticat dur decizia administrației. ”Marele paradox pe care analalfabeții funcționali din administrație refuză să-l înțeleagă: un teatru de proiecte devine mult mai scump pe termen mediu și lung decât un teatru de repertoriu, dacă intenționezi cu adevărat să produci artă pe acea scenă. Singura modalitate prin care un teatru de proiecte este „mai ieftin” este dacă nu faci nimic și te limitezi la a fi o casă de cultură care închiriază sala pentru chermeze. În momentul în care pui în producție un singur spectacol pe bază de proiect, costurile explodează pentru că plătești prețul pieței libere pentru fiecare zi de repetiție, fiecare reprezentație, plus cazarea și transportul echipei aduse din afară. (…) Pentru primar și viceprimar, un teatru de repertoriu viu este un „bucluc”: cere repetiții zilnice, săli ocupate, bugete de producție și libertate artistică. În schimb, o clădire istorică fără trupă proprie devine o simplă sală de festivități la dispoziția Primăriei. O poți folosi când vrei pentru adunări de partid, gale festive și tăieri de panglici.

Poți aduce trupe de bulevard din București de două ori pe lună pentru a oferi „pâine și circ” electoratului, făcând poze în lojă alături de vedete de televiziune. Nu ai bătăi de cap cu stagiuni, repetiții, actori care cer condiții de muncă sau regulamente respectate. Pe scurt, nu au desființat trupa pentru că teatrul nu avea bani, ci pentru că trupa stătea în calea controlului total. Au ales să transforme o instituție de cultură într-un spațiu de închiriat pentru a obține supunere totală, liniște administrativă și libertate deplină asupra bugetelor de proiect.”, a scris actorul Adrian Damian, pe Facebook. De asemenea, oameni din lumea artistică națională au criticat decizia de ”reorganizare” a instituției teatrale focșănene.
De cealaltă parte, susținătorii reorganizării instituției resping acuzațiile și aduc argumente în favoarea acestei hotărâri. ”Transformarea modelului de funcționare din teatru de repertoriu în teatru de proiecte nu înseamnă desființarea teatrului și nici renunțarea la actul artistic. Dimpotrivă, reprezintă alinierea instituției la un model de organizare consacrat și utilizat cu succes de numeroase teatre din România și din Europa, un model care permite o ofertă culturală mai diversă, mai dinamică și mai bine adaptată așteptărilor publicului contemporan. Analiza activității instituției din ultimii ani demonstrează că activitatea artistică permanentă era susținută de numai patru actori angajați, dintre care doar trei desfășurau efectiv activitate. O asemenea structură este insuficientă pentru funcționarea unui teatru de repertoriu, care presupune existența unui colectiv artistic capabil să susțină permanent spectacole variate, premiere regulate și o stagiune completă.
Aceeași analiză arată că, de mai mulți ani, peste 70% din activitatea artistică a teatrului se desfășoară deja în sistem de proiecte, prin spectacole achiziționate, colaborări și invitații adresate altor trupe. Activitatea proprie reprezintă doar o pondere redusă, ceea ce confirmă faptul că reorganizarea nu schimbă radical modul de funcționare al instituției, ci îl adaptează unei realități existente. Din acest motiv, apreciem că reorganizarea este o măsură coerentă din punct de vedere administrativ și managerial, care oferă cadrul necesar dezvoltării activității artistice, fără a afecta identitatea culturală a teatrului.”, au transmis, printre altele, reprezentanții Teatrului Focșani.
Știri din aceeași categorie
- Advertisment -

Celee mai citite