În diferite zone ale țării, românii au o serie de superstiții legate de Ajunul Botezului Domnului. De exemplu, se spune că, în Ajunul Bobotezei, fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui să fure sau să ceară de la preot un fir de busuioc sfințit, pentru a-l pune noaptea sub pernă. În noaptea următoare, ele vor visa chipul celui sortit. Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc. În vremurile mai îndepărtate, fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că urmau să se mărite cu un băiat bogat. În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață, atunci, în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie. O altă superstiție ne mai spune că cine va strănuta în ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează. Totodată, în ajunul Bobotezei, există și o serie de superstiții referitoare la vreme, și anume:
- Dacă în Ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;
- Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;
- Dacă Ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;
- În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în agheasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;
- Dacă în Ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârțâi zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
