Pe 21 mai îi sărbătorim pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei „întocmai cu Apostolii”. Constantin cel Mare a fost primul fiu al lui Constantius Chlorus și al Elenei. A fost proclamat august în anul 306, moment în care îi conferă mamei sale, Sfânta Elena, titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobilă), iar în anul 325 îi acorda distincția de „Augusta”. Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat roman creștin. După ce l-a învins pe împăratul păgân Maxentiu, Constantin dă, în anul 313, celebrul Edict de la Milan, prin care religia creștină devine o religie permisă. Lucrarea sa misionară nu se oprește aici. Scutește Biserica de dări, drept de care nu se bucurau templele păgâne, și îi înapoiază tot ceea ce îi fusese confiscat, acordându-i și dreptul de a primi donații. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici și întreținerea clerului. El a dăruit Bisericii și dreptul de eliberare a sclavilor. A înlăturat din legile penale pedepsele contrare creștinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu). Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica drept zi de repaus în Imperiu. Împăratul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul și avortul, abandonarea copiilor nou născuți, răpirea copiilor și vinderea copiilor din motive de sărăcie.
Datorită lui are loc primul Sinod Ecumenic, ținut în anul 325, la Niceea, pentru afirmarea dreptei credințe. Amintim că, în cadrul acestui Sinod, au fost alcătuite primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. La sfârșitul lucrărilor, când Osiu de Cordoba a rostit articolele din Crez, Constantin a spus: „Da, acesta este adevărul. Nu sunt teolog, dar simt că aici este adevărul. Sunt convins că nu voi l-ați făcut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”. Constantin cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia în luna mai, anul 337. A trecut la cele veșnice în același an, pe 21 mai.
Mama sa, Elena, a reușit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiției, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea și a înălțat-o în fața mulțimii, iar ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci în calendarul creștin. Datorită demersului ei de a căuta Crucea Mântuitorului, Sfânta Elena este și ocrotitoarea arheologilor. Numele ei se traduce „făclie”, „torță”, „strălucirea soarelui”.
Părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena sunt prezente în Catedrala patriarhală din București. Au fost dăruite în anul 2002 de către delegația Bisericii Ortodoxe din Cipru. Sfintele moaște au fost aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă. (sursa: crestinortodox.ro)
Datele Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne arată că aproape 1,8 milioane de români își serbează onomastica de Sfinții Constantin și Elena. În majoritate, este vorba de femei – peste 1,1 milioane. Bărbați sunt circa 667.000. Cele mai frecvente nume sunt, la femei, Elena – 824.187, Ileana – 92.020, Lenuța – 59.618, Constanța – 38.456, Ilinca – 30.798. La bărbații care își serbează astăzi ziua numelui, cele mai frecvente nume sunt Constantin – 416.627, Cosmin – 116.691, Costel – 73.540, Costică – 22.993, Costin – 22.257.
