Premierul Dacian Cioloş propune reforma administraţiei şi oferă Parlamentului mai multe variante de numire în funcțiile publice de conducere, cele mai politizate de partidele ajunse la putere, indiferent de culoarea politică a celor care au guvernat. Măsura ar pune capăt ipocriziei tuturor partidelor care au fost la guvernare şi care au numit, promovat, introdus în sistem prin diverse artificii la angajări oameni care au devenit ulterior şefi de insituţii. Totodată, reforma propusă ar stopa războiul pe funcţii care a dus la situaţii absurde în care pentru aceeaşi perioadă au fost plătiţi mai mulţi directori de deconcentrate.

Premierul Dacian Cioloş propune Parlamentului trei variante de reformă a administraţiei publice, în cadrul unui pachet de măsuri prin care doreşte restartarea aparatului birocratic al României, de la nivel central până la nivelul instituţiilor deconcentrate din judeţe. Proiectul, care are mai multe variante, a fost schiţat de premier la începutul acestei săptămâni, în Parlament, la „Ora premierului”.
Între propunerile lui Cioloş se numără: transparentizarea relaţiei dintre nivelul politic şi administraţia publică care trebuie să pună în practică un program de guvernare; definirea clară a responsabilităţii unui funcţionar public faţă de un funcţionar contractual;  regândirea modului de recrutare a funcţionarilor publici şi instituirea unui examen de intrare în sistem; limitarea în timp a duratei pentru care este ocupată o funcţie de management; reînfiinţarea Institutului Naţional de Politici Publice, pentru formare continuă a funcţionarilor publici; regândirea sistemului de avansare în carieră independent de numărul de ani de vechime, ci de capacitatea şi rezultatele profesionale ale funcţionarului.

Trei scenarii pentru relaţia între nivelul de decizie politică şi nivelul de execuţie administrativă, potrivit HotNews.ro

Scenariul A – extinderea funcțiilor politice la nivelul prefecților și sub-prefecților
a) Funcțiile politice sunt limitate la cele ale demnitarilor de astăzi: președinte, ministru, secretar de stat (sau funcții echivalate – șefii de agenții), parlamentari, președinte și vicepreședinte de consiliul județean, primar și viceprimar, consilierii locali și județeni PLUS un nivel administrativ format din prefecții și sub-prefecții. Membrii cabinetelor demnitarilor sunt selectați în continuare pe bază de încredere.
b) Corpul înalților funcționari publici (CÎFP) rămâne, dar cu mai puține poziții (secretar general și secretar general adjunct, secretar general de prefectură, inspector guvernamental), cu anumite condiții foarte clare privind numărul, recrutarea, promovarea, evaluarea:
-CÎFP are un număr limitat de membrii aprobat prin legislația secundară
-Se păstrează comisiile de recrutare, evaluare și disciplină selectate și organizate pe baza mecanismului inițial – cu mandate de 10 ani, astfel distribuite ca periodic (1-2 ani) comisiile să fie reînnoite parțial
-Recrutarea se face exclusiv prin concurs național organizat de ANFP/INA și se intră pe poziția de inspector guvernamental
-Numirea pentru o funcție de conducere echivalentă unei poziții de ÎFP se face prin mecanismul mobilității prin selecție de către comisia de recrutare, care pregătește o listă scurtă (2-3 ÎFP) din care decidentul/demnitar politic alege.
-Exercitările temporare ale funcțiilor de conducere echivalentă ÎFP dispar/sunt interzise
-Evaluarea ÎFP se va face periodic (1-2 ani) pe baza unor criterii și obiective clare și cuantificabile.
Obținerea a 2 evaluări consecutive ”Nesatisfăcător” conduce automat la pierderea statutului de ÎFP
c) Prefecții și sub-prefecți vor putea fi numiți numai pe baza următoarelor condiții:
-Respectarea cadrului de competențe generale și specifice (PCGS), atestată de INA, după absolvirea unui curs specializat de 1-2 ani.
-Definirea și respectarea unor condiții de profesionalism și experiență relevantă foarte clare
-Recrutarea/numirea se va putea face și din interiorul și din afara funcției publice
-Sistemul de evaluare al performanței individuale și organizaționale li se va aplica și lor.
-Nu se va permite numirea lor temporară până la absolvirea cursului.
d) Pentru funcțiile publice de conducere medii (șef birou, șef serviciu și director) se aplică un sistem de recrutare/promovare strict profesional, pentru funcțiile publice de conducere înalte (director general)
se aplică un sistem de recrutare/promovare mixt: strict profesional în faza 1 rezultând o listă scurtă (2-3 persoane), din care decidentul/demnitar alege.
e) Exercitarea temporară a funcțiilor publice de conducere strict limitată prin criterii, perioadă limitată și pondere limitată din total funcții de conducere (o limită maximă per instituție publică).

Scenariul B – extinderea funcțiilor politice la nivelul prefecților, sub-prefecților, directorilor de deconcentrate, secretari generali și adjuncți, directori generali.
a) Funcțiile politice sunt limitate la cele ale demnitarilor de astăzi: președinte, ministru, secretar de stat (sau funcții echivalate – șefii de agenții), parlamentari, președinte și vicepreședinte de consiliul județean, primar și viceprimar, consilierii locali și județeni PLUS un nivel administrativ format din prefecții, sub-prefecții, secretari generali și adjuncți, directorii generali din administrația centrală și directorii de deconcentrate. Membrii cabinetelor demnitarilor sunt selectați în continuare pe bază de încredere.
b) Corpul înalților funcționari publici (CÎFP) dispare;
c) Prefecții, sub-prefecți, secretarii generali și adjuncți, directorii generali din administrația publică și directorii de deconcentrate vor putea fi numiți cu îndeplinirea următoarelor condiții:
-Respectarea cadrului de competențe generale și specifice (PCGS), atestată de INA, după absolvirea unui curs specializat de 1-2 ani.
-Definirea și respectarea unor condiții de profesionalism și experiență relevantă foarte clare
-Recrutarea/numirea se va putea face și din interiorul și din afara funcției publice
-Sistemul de evaluare al performanței individuale și organizaționale li se va aplica și lor.
Pentru funcțiile publice de conducere (șef birou, șef serviciu și director) se aplică un sistem de recrutare/promovare strict profesional.
e) Exercitarea temporară a funcțiilor publice de conducere strict limitată prin criterii, perioadă limitată și pondere limitată din total funcții de conducere (o limită maximă per instituție publică).

Scenariul C – aplicarea modelului de reformă din 2004-2006 în litera și spiritul lui original.
a) Funcțiile politice sunt limitate la cele ale demnitarilor de astăzi: președinte, ministru, secretar de stat (sau funcții echivalate – șefii de agenții), parlamentari, președinte și vicepreședinte de consiliul județean, primar și viceprimar, consilierii locali și județeni. Membrii cabinetelor demnitarilor sunt selectați în continuare pe bază de încredere.
b) Corpul înalților funcționari publici (CÎFP) rămâne ca în prezent (prefect, sub-prefect, secretar general
și secretar general adjunct, inspector guvernamental), însă cu anumite condiții foarte clare privind numărul, recrutarea, promovarea, evaluarea:
-CÎFP are un număr limitat de membrii aprobat prin legislația secundară
-Se păstrează comisiile de recrutare, evaluare și disciplină selectate și organizate pe baza mecanismului inițial – cu mandate de 10 ani, astfel distribuite ca periodic (1-2 ani) comisiile să fie reînnoite parțial
-Recrutarea se face exclusiv prin concurs național organizat de ANFP/INA și se intră pe poziția de inspector guvernamental
-Numirea pentru o funcție de conducere echivalentă unei poziții de ÎFP se face prin mecanismul mobilității prin selecție de către comisia de recrutare, care pregătește o listă scurtă (2-3 ÎFP) din care decidentul/demnitar politic alege.
-Exercitările temporare ale funcțiilor de conducere echivalentă ÎFP dispar/sunt interzise -Evaluarea ÎFP se va face periodic (1-2 ani) pe baza unor criterii și obiective clare și cuantificabile.
Obținerea a 2 evaluări consecutive ”Nesatisfăcător” conduce automat la pierderea statutului de ÎFP
c) Pentru funcțiile publice de conducere medii (șef birou, șef serviciu, director) se aplică un sistem de recrutare/promovare strict profesional, pentru funcțiile publice de conducere înalte (director general) se aplică un sistem de recrutare/promovare mixt: strict profesional în faza 1 rezultând o listă scurtă (2-3 persoane), din care decidentul/demnitar alege.
d) Exercitarea temporară a funcțiilor publice de conducere strict limitată prin criterii, perioadă limitată și pondere limitată din total funcții de conducere (o limită maximă per instituție publică).

Premierul Dacian Cioloş propune reforma administraţiei şi oferă Parlamentului mai multe variante de numire în funcțiile publice de conducere, cele mai politizate de partidele ajunse la putere, indiferent de culoarea politică a celor care au guvernat. Măsura ar pune capăt ipocriziei tuturor partidelor care au fost la guvernare şi care au numit, promovat, introdus în sistem prin diverse artificii la angajări oameni care au devenit ulterior şefi de insituţii. Totodată, reforma propusă ar stopa războiul pe funcţii care a dus la situaţii absurde în care pentru aceeaşi perioadă au fost plătiţi mai mulţi directori de deconcentrate.

Premierul Dacian Cioloş propune Parlamentului trei variante de reformă a administraţiei publice, în cadrul unui pachet de măsuri prin care doreşte restartarea aparatului birocratic al României, de la nivel central până la nivelul instituţiilor deconcentrate din judeţe. Proiectul, care are mai multe variante, a fost schiţat de premier la începutul acestei săptămâni, în Parlament, la „Ora premierului”.
Între propunerile lui Cioloş se numără: transparentizarea relaţiei dintre nivelul politic şi administraţia publică care trebuie să pună în practică un program de guvernare; definirea clară a responsabilităţii unui funcţionar public faţă de un funcţionar contractual;  regândirea modului de recrutare a funcţionarilor publici şi instituirea unui examen de intrare în sistem; limitarea în timp a duratei pentru care este ocupată o funcţie de management; reînfiinţarea Institutului Naţional de Politici Publice, pentru formare continuă a funcţionarilor publici; regândirea sistemului de avansare în carieră independent de numărul de ani de vechime, ci de capacitatea şi rezultatele profesionale ale funcţionarului.

Trei scenarii pentru relaţia între nivelul de decizie politică şi nivelul de execuţie administrativă, potrivit HotNews.ro

Scenariul A – extinderea funcțiilor politice la nivelul prefecților și sub-prefecților
a) Funcțiile politice sunt limitate la cele ale demnitarilor de astăzi: președinte, ministru, secretar de stat (sau funcții echivalate – șefii de agenții), parlamentari, președinte și vicepreședinte de consiliul județean, primar și viceprimar, consilierii locali și județeni PLUS un nivel administrativ format din prefecții și sub-prefecții. Membrii cabinetelor demnitarilor sunt selectați în continuare pe bază de încredere.
b) Corpul înalților funcționari publici (CÎFP) rămâne, dar cu mai puține poziții (secretar general și secretar general adjunct, secretar general de prefectură, inspector guvernamental), cu anumite condiții foarte clare privind numărul, recrutarea, promovarea, evaluarea:
-CÎFP are un număr limitat de membrii aprobat prin legislația secundară
-Se păstrează comisiile de recrutare, evaluare și disciplină selectate și organizate pe baza mecanismului inițial – cu mandate de 10 ani, astfel distribuite ca periodic (1-2 ani) comisiile să fie reînnoite parțial
-Recrutarea se face exclusiv prin concurs național organizat de ANFP/INA și se intră pe poziția de inspector guvernamental
-Numirea pentru o funcție de conducere echivalentă unei poziții de ÎFP se face prin mecanismul mobilității prin selecție de către comisia de recrutare, care pregătește o listă scurtă (2-3 ÎFP) din care decidentul/demnitar politic alege.
-Exercitările temporare ale funcțiilor de conducere echivalentă ÎFP dispar/sunt interzise
-Evaluarea ÎFP se va face periodic (1-2 ani) pe baza unor criterii și obiective clare și cuantificabile.
Obținerea a 2 evaluări consecutive ”Nesatisfăcător” conduce automat la pierderea statutului de ÎFP
c) Prefecții și sub-prefecți vor putea fi numiți numai pe baza următoarelor condiții:
-Respectarea cadrului de competențe generale și specifice (PCGS), atestată de INA, după absolvirea unui curs specializat de 1-2 ani.
-Definirea și respectarea unor condiții de profesionalism și experiență relevantă foarte clare
-Recrutarea/numirea se va putea face și din interiorul și din afara funcției publice
-Sistemul de evaluare al performanței individuale și organizaționale li se va aplica și lor.
-Nu se va permite numirea lor temporară până la absolvirea cursului.
d) Pentru funcțiile publice de conducere medii (șef birou, șef serviciu și director) se aplică un sistem de recrutare/promovare strict profesional, pentru funcțiile publice de conducere înalte (director general)
se aplică un sistem de recrutare/promovare mixt: strict profesional în faza 1 rezultând o listă scurtă (2-3 persoane), din care decidentul/demnitar alege.
e) Exercitarea temporară a funcțiilor publice de conducere strict limitată prin criterii, perioadă limitată și pondere limitată din total funcții de conducere (o limită maximă per instituție publică).

Scenariul B – extinderea funcțiilor politice la nivelul prefecților, sub-prefecților, directorilor de deconcentrate, secretari generali și adjuncți, directori generali.
a) Funcțiile politice sunt limitate la cele ale demnitarilor de astăzi: președinte, ministru, secretar de stat (sau funcții echivalate – șefii de agenții), parlamentari, președinte și vicepreședinte de consiliul județean, primar și viceprimar, consilierii locali și județeni PLUS un nivel administrativ format din prefecții, sub-prefecții, secretari generali și adjuncți, directorii generali din administrația centrală și directorii de deconcentrate. Membrii cabinetelor demnitarilor sunt selectați în continuare pe bază de încredere.
b) Corpul înalților funcționari publici (CÎFP) dispare;
c) Prefecții, sub-prefecți, secretarii generali și adjuncți, directorii generali din administrația publică și directorii de deconcentrate vor putea fi numiți cu îndeplinirea următoarelor condiții:
-Respectarea cadrului de competențe generale și specifice (PCGS), atestată de INA, după absolvirea unui curs specializat de 1-2 ani.
-Definirea și respectarea unor condiții de profesionalism și experiență relevantă foarte clare
-Recrutarea/numirea se va putea face și din interiorul și din afara funcției publice
-Sistemul de evaluare al performanței individuale și organizaționale li se va aplica și lor.
Pentru funcțiile publice de conducere (șef birou, șef serviciu și director) se aplică un sistem de recrutare/promovare strict profesional.
e) Exercitarea temporară a funcțiilor publice de conducere strict limitată prin criterii, perioadă limitată și pondere limitată din total funcții de conducere (o limită maximă per instituție publică).

Scenariul C – aplicarea modelului de reformă din 2004-2006 în litera și spiritul lui original.
a) Funcțiile politice sunt limitate la cele ale demnitarilor de astăzi: președinte, ministru, secretar de stat (sau funcții echivalate – șefii de agenții), parlamentari, președinte și vicepreședinte de consiliul județean, primar și viceprimar, consilierii locali și județeni. Membrii cabinetelor demnitarilor sunt selectați în continuare pe bază de încredere.
b) Corpul înalților funcționari publici (CÎFP) rămâne ca în prezent (prefect, sub-prefect, secretar general
și secretar general adjunct, inspector guvernamental), însă cu anumite condiții foarte clare privind numărul, recrutarea, promovarea, evaluarea:
-CÎFP are un număr limitat de membrii aprobat prin legislația secundară
-Se păstrează comisiile de recrutare, evaluare și disciplină selectate și organizate pe baza mecanismului inițial – cu mandate de 10 ani, astfel distribuite ca periodic (1-2 ani) comisiile să fie reînnoite parțial
-Recrutarea se face exclusiv prin concurs național organizat de ANFP/INA și se intră pe poziția de inspector guvernamental
-Numirea pentru o funcție de conducere echivalentă unei poziții de ÎFP se face prin mecanismul mobilității prin selecție de către comisia de recrutare, care pregătește o listă scurtă (2-3 ÎFP) din care decidentul/demnitar politic alege.
-Exercitările temporare ale funcțiilor de conducere echivalentă ÎFP dispar/sunt interzise -Evaluarea ÎFP se va face periodic (1-2 ani) pe baza unor criterii și obiective clare și cuantificabile.
Obținerea a 2 evaluări consecutive ”Nesatisfăcător” conduce automat la pierderea statutului de ÎFP
c) Pentru funcțiile publice de conducere medii (șef birou, șef serviciu, director) se aplică un sistem de recrutare/promovare strict profesional, pentru funcțiile publice de conducere înalte (director general) se aplică un sistem de recrutare/promovare mixt: strict profesional în faza 1 rezultând o listă scurtă (2-3 persoane), din care decidentul/demnitar alege.
d) Exercitarea temporară a funcțiilor publice de conducere strict limitată prin criterii, perioadă limitată și pondere limitată din total funcții de conducere (o limită maximă per instituție publică).