Se va interzice creșterea porcilor în aer liber?

0
211

Contextul actual al evoluţiei pestei porcine africane (PPA) în România impune urgent luarea de măsuri mai riguroase pentru combaterea acestei boli. Pierderile economice generate de evoluţia PPA sunt extrem de mari, numai sumele pentru acordarea de despăgubirilor se ridică la aproape 50 de milioane de euro anual, la care se adaugă şi dezechilibrarea balanţei comerciale datorită blocării comerţului cu porci şi produse din carne pe piaţa europeană sau la export.
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), instituţia responsabilă pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor îşi concentrează toate eforturile pentru a împiedica răspândirea acestei boli. Chiar în condiţiile în care scăderea numărului de focare este semnificativă, de la 1.220 de focare active în septembrie 2019 la 101 în prezent, măsurile trebuie menţinute şi intensificate pentru că pericolul este permanent prezent. Pentru a îmbunătăţi controlul acestei boli, ANSVSA a iniţiat mai multe proiecte legislative la elaborarea cărora a colaborat şi s-a consultat cu toate entităţile implicate, instituţii, dar şi asociaţii de crescători, producători şi procesatori. Ultimul dintre acestea, este un proiect de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) pentru stabilirea unor măsuri privind creşterea porcinelor, pentru aprobarea Programului pentru supravegherea, prevenirea şi controlul pestei porcine africane în România, precum şi pentru modificarea unor acte normative.
Focarele de PPA pot fi controlate numai dacă sunt stabilite şi aplicate măsurile de biosecuritate pentru fiecare tip de exploataţie, iar atunci când acestea nu se respectă trebuie luate măsuri de sancţionare drastice. Aceasta, în condiţiile în care 50% din cele 4,1 milioane de capete de porci crescuţi pe teritoriul României se află în explotaţii non-profesionale. Având în vedere specificul virusului pestei porcine africane, pentru care nu există vaccin, respectarea unor măsuri minime de biosecuritate este una dintre cele mai importante modalităţi de prevenire. Deşi exploataţiile comerciale respectă cerinţele de trasabilitate şi biosecuritate, cele mai recente focare au apărut în cazul acestor unităţi atunci când se aflau în zona de restricţie, ca urmare a vecinătăţii lor cu focare din gospodăriile populaţiei.
Responsabilizarea deţinătorilor de porcine din gospodăriile populaţiei şi verificarea respectării obligaţiilor acestora privind sănătatea, bunăstarea, regulile minime de biosecuritate şi mişcare animalelor au un rol deosebit de important în vederea prevenirii evoluţiei pestei porcine africane. În completarea măsurilor de prevenire a răspândirii bolii, se impune limitarea activităţilor de comercializare a porcinelor din exploataţiile noncomerciale. De asemenea, creşterea porcinelor în exploataţii în aer liber s-a dovedit a avea un înalt grad de risc de infectare din cauza contactului cu mediul silvatic, motiv pentru care e necesară interzicerea acestei forme de creştere a porcinelor în perioada în care pe teritoriul României evoluează focare de PPA.
Aplicarea prevederilor formei finale a actului normativ, după adoptare, va fi precedată de o campanie de informare şi de consiliere a crescătorilor de porcine privind importanţa aplicării şi respectării normelor minime de biosecuritate. Respectarea cerinţelor minime de biosecuritate îi va feri pe crescători de pătrunderea virusului în gospodărie, de îmbolnăvirea şi de pierderea animalelor. Este important de subliniat că responsabilitatea combaterii PPA revine tuturor instituţiilor din România, cu responsabilităţi în domeniu (ANSVSA, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Autorităţile Publice Locale şi nu în ultimul rând crescătorii de porcine), boala nu poate fi gestionată exclusiv de serviciile sanitare veterinare.
Menţionăm că acest proiect de act normativ se află în procedură de avizare interministerială şi poate suferi modificări. Textul proiectului de act normativ poate fi consultat AICI. (ANSVA)