Raport Freedom House:cât s-a recuperat din prejudiciile infracțiunilor în ultimii ani

0
71
Organizația Freedom House a lansat astăzi Raportul privind recuperarea produsului infracțiunii: de la prejudiciu până la confiscare. De asemenea, s-a prezentat a doua ediție a Indexului Sustenabilității DNA, realizat de Centrul Român pentru Politici Europene. La eveniment au participat procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai societății civile. Raportul și harta aferentă fac o radiografie a măsurii în care parchetele (PCA și PT) și instanțele (CA și T) din țară au dispus măsuri asiguratorii respectiv decizii de recuperare a prejudiciului și confiscării bunurilor dobândite prin infracțiuni. Indexul Sustenabilităţii DNA 2015 evaluează anual, după consultări cu sistemul judiciar, experți, reprezentanți ai societății civile și jurnaliști cu experiență în domeniul justiției care sunt decidenții, instituțiile, legile și actorii care susțin, respectiv, care subminează funcționarea unei instituții reprezentative pentru eforturile făcute de societatea românească pentru a controla corupția.
Raportul Freedom House surprinde dezvoltarea instituțională a organismelor cu atribuții în identificarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracționale: de la Compartimentul de investigații financiare înființat de DNA pentru identificarea bunurilor ascunse și a fluxurilor financiare ilegale și Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate din subordinea Ministerului Justiției care va gestiona bunurile sechestrate, până la Direcția de executări silite – cauze speciale înființată recent în cadrul ANAF, structură ce cuprinde juriști, economiști și ofițeri de poliție judiciară pentru executarea hotărârilor privind recuperarea prejudiciilor sau preluarea efectivă în proprietatea statului a bunurilor confiscate. Raportul arată că o primă evaluare a acestei noi direcții ANAF, operațională din ianuarie 2016, indică în acest moment peste 20.000 de titluri executorii, circa 7 miliarde de lei prejudicii și confiscări, doar o treime dintre acestea fiind acoperite de sechestre puse în faza de urmărire penală. Raportul Freedom House România analizează și abordarea de către parchete și instanțe a unor instituții juridice noi, precum confiscarea extinsă, sechestrele impuse – ajungând la concluzia că decizii manageriale luate de conducerea Ministerului Public în 2011 au dus la o creștere evidentă a preocupării procurorilor pentru instituirea de măsuri asigurătorii – hotărârile judecătorești și evoluția apetitului instituțiilor publice vătămate de a se constitui ca parte civilă pentru recuperarea prejudiciilor. Sunt, de asemenea, analizate carențe legislative ce contribuie la rata mică de executare a creanțelor din materie penală: Codul de procedură fiscală care oferă unei persoane condamnate pentru fapte de corupție, evaziune fiscală ori spălare de bani aceleași garanții care sunt oferite unui contribuabil de bună-credință aflat la ananghie, Legea insolvenței, care are prevederi privind încetarea măsurilor de executare silită – inclusiv a acelora  ce vizează confiscarea unor bunuri provenite din infracțiuni sau în vederea recuperării prejudiciilor – în momentul deschiderii procedurii de insolvență precum și legislația de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului – o ordonanță de guvern depășită, ce permite numai vânzarea imobilelor confiscate, nu și reutilizarea lor administrativă – pentru sediile unor instituții publice – sau socială, ori perceperea de chirii.
Raportul este disponibil pe portalul justitiecurata.ro. A fost realizat în cadrul proiectului Dezvoltarea Coaliției „Inițiativa pentru o Justiție Curată”, o coaliție din care fac parte Freedom House România, Centrul Român de Politici Europene și Expert Forum.