Săptămâna trecută, Guvernul a adoptat o ordonanță care modifică și completează Legea nr. 21/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe. Totodată, ordonanța modifică Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Noul act normativ prevede că produsele din tutun cu o aromă caracteristică sau care conţin arome în oricare dintre componentele lor (filtre, hârtii, ambalaje, capsule), precum şi produsele din tutun încălzit vor avea obligativitatea etichetării cu mesajul de informare şi cu avertismentele de sănătate combinate (text şi fotografie). Se aplică, astfel, în legislaţia naţională Directiva delegată (UE) 2022/2100 a Parlamentului European şi a Consiliului.

Noile reglementări vizează informarea corectă a consumatorilor privind efectele utilizării produselor de tutun încălzit prin introducerea obligativității unei etichetări corespunzătoare. De asemenea, Ordonanța Guvernului:

– extinde la produsele din tutun încălzit interdicția privind introducerea pe piață a produselor cu o aromă caracteristică sau care conțin arome în oricare dintre componentele lor, cum ar fi filtrele, hârtiile, ambalajele, capsulele sau orice caracteristică tehnică care permite modificarea mirosului sau a gustului produselor din tutun, precum si modificarea intensității arderii lor. Aceste interdicții există deja pentru țigarete și pentru tutunul de rulat.

– prevede etichetarea în plus cu pictograme pentru produsele din tutun încălzit, în măsura în care acestea sunt produse din tutun pentru fumat (care ard). Conform Directivei, obligativitatea etichetării este diferită la produsele din tutun încălzit în funcție de prezența sau absența procesului de ardere.

– prevede necesitatea notificării către MS a produselor din tutun încălzit, în măsura în care acestea sunt produse din tutun pentru fumat (care ard).

Adoptarea actului normativ este determinată de creșterea vânzărilor de produse din tutun încălzit, care a depășit 2,5 % din totalul vânzărilor de produse din tutun la nivelul Uniunii. Beneficiarii direcți ai reglementării sunt adulții și tinerii care au folosit / folosesc țigări electronice sau dispozitive electronice.

Conform cifrelor Raportului OECD/EU 2022, Health at a Glance 2022, adulții care folosesc zilnic sau ocazional țigări electronice sau dispozitive electronice similare au reprezentat în anul 2019 aproximativ 2% din totalul populației. Conform unui studiu INS, un procent de 19% din populația adultă fumează țigări electronice sau dispozitive electronice.

În România, peste 43.600 de români au murit în 2019 din cauza unei boli cauzate de fumat, conform Raportului de țară al OMS publicat în anul 2023. Dintre aceste decese, aproape 21 000 sunt în urma bolilor cardiovasculare cauzate de tutun și peste 15 000 în urma bolilor oncologice, restul prin boli respiratorii. (sursa: Ministerul Sănătății)

Săptămâna trecută, Guvernul a adoptat o ordonanță care modifică și completează Legea nr. 21/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe. Totodată, ordonanța modifică Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Noul act normativ prevede că produsele din tutun cu o aromă caracteristică sau care conţin arome în oricare dintre componentele lor (filtre, hârtii, ambalaje, capsule), precum şi produsele din tutun încălzit vor avea obligativitatea etichetării cu mesajul de informare şi cu avertismentele de sănătate combinate (text şi fotografie). Se aplică, astfel, în legislaţia naţională Directiva delegată (UE) 2022/2100 a Parlamentului European şi a Consiliului.

Noile reglementări vizează informarea corectă a consumatorilor privind efectele utilizării produselor de tutun încălzit prin introducerea obligativității unei etichetări corespunzătoare. De asemenea, Ordonanța Guvernului:

– extinde la produsele din tutun încălzit interdicția privind introducerea pe piață a produselor cu o aromă caracteristică sau care conțin arome în oricare dintre componentele lor, cum ar fi filtrele, hârtiile, ambalajele, capsulele sau orice caracteristică tehnică care permite modificarea mirosului sau a gustului produselor din tutun, precum si modificarea intensității arderii lor. Aceste interdicții există deja pentru țigarete și pentru tutunul de rulat.

– prevede etichetarea în plus cu pictograme pentru produsele din tutun încălzit, în măsura în care acestea sunt produse din tutun pentru fumat (care ard). Conform Directivei, obligativitatea etichetării este diferită la produsele din tutun încălzit în funcție de prezența sau absența procesului de ardere.

– prevede necesitatea notificării către MS a produselor din tutun încălzit, în măsura în care acestea sunt produse din tutun pentru fumat (care ard).

Adoptarea actului normativ este determinată de creșterea vânzărilor de produse din tutun încălzit, care a depășit 2,5 % din totalul vânzărilor de produse din tutun la nivelul Uniunii. Beneficiarii direcți ai reglementării sunt adulții și tinerii care au folosit / folosesc țigări electronice sau dispozitive electronice.

Conform cifrelor Raportului OECD/EU 2022, Health at a Glance 2022, adulții care folosesc zilnic sau ocazional țigări electronice sau dispozitive electronice similare au reprezentat în anul 2019 aproximativ 2% din totalul populației. Conform unui studiu INS, un procent de 19% din populația adultă fumează țigări electronice sau dispozitive electronice.

În România, peste 43.600 de români au murit în 2019 din cauza unei boli cauzate de fumat, conform Raportului de țară al OMS publicat în anul 2023. Dintre aceste decese, aproape 21 000 sunt în urma bolilor cardiovasculare cauzate de tutun și peste 15 000 în urma bolilor oncologice, restul prin boli respiratorii. (sursa: Ministerul Sănătății)