Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

• Un asociat poate să mai dețină, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot numai la o singură microîntreprindere. Momentan, limita era de 3 microîntreprinderi. Mai mult, se specifică faptul ca se iau în calcul atât deținerile directe cât și cele indirecte, limitând posibilitatea de a crea structuri de societăți în acest scop. Dacă un asociat deține în procent de peste 25% mai multe societăți care îndeplinesc condițiile pentru a aplica sistemul de impozitare pe venitul microîntreprinderilor, trebuie să stabilească până la 31 martie a anului următor care va fi societatea care va aplica sistemul.

• Este abrogată excepția ce permitea firmelor din HoReCa să aplice impozitul pe venitul microîntreprinderilor chiar dacă nu se îndeplinesc condițiile. Implicit, dispare regimul impozitului mixt, prin care pentru activitățile HoReCa se aplica impozitarea microîntreprinderilor și pentru celelalte activități impozitul pe profit.

• Se adaugă o condiție suplimentară pentru a fi microîntreprindere: să se depună situațiile financiare în termenul legal. Pentru 2024, pentru a îndeplini această condiție situațiile financiare pentru 2023 trebuie depuse până la 31 martie 2024.

• Limita de 500.000 euro se verifică luând în calcul atât veniturile realizate de microîntreprindere, cât și veniturile întreprinderilor legate cu aceasta (conform definiției din Legea 346/2004);

• Se introduce un prag de venituri de maxim 15% din intermedierea de asigurări, prag sub care respectivii intermediari pot aplica sistemul de impozitare pe venitul microîntreprinderilor;

• Se abrogă posibilitatea de a scădea anumite sume din impozitul pe microîntreprinderi (i.e. sponsorizări sau costul caselor de marcat). Ultimul an fiscal din impozitul căruia se pot scădea sume din impozitul pe venitul microîntreprinderilor este anul 2023.

Modificările intra în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2024.

Impozitarea indivizilor  

• Cu privire la facilitățile fiscale din domeniul IT, construcții si industria agro-alimentară, în situația în care, în cursul aceleiași luni, persoana fizică realizează venituri din salarii și asimilate salariilor pentru o fracție din lună, la funcția de bază, la unul sau, după caz, la mai mulți angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabilește partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade și acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracției din plafon astfel stabilită. Mai mult decât atât, salariatul poate opta să plătească contribuția de asigurări sociale în cota întreagă. Salariatul se poate răzgândi și opta să renunțe la opțiunea inițială. Opțiunea se aplică de luna următoare depunerii ei, potrivit regulamentului intern al angajatorului. Reducerea contribuției de asigurări sociale cu cotele procentuale aferente pilonului II de pensii se aplică proporțional cu nr de zile de lucru la angajator în caz de încetare/începere activitate.

• Cu privire la venituri din activități independente, determinate in sistem real, sunt excluse cheltuielile de sponsorizare si mecenat de la cheltuieli cu deductibilitate limitata. De asemenea, limita pentru cheltuielile cu abonamentele de sport se reduce de la 400 EUR la 100 EUR. Se introduc următoarele cheltuieli nedeductibile: cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat, efectuate potrivit legii; cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii.

• Se aduc clarificări cu privire la plafonul de 3 salarii de baza corespunzătoare locului de munca ocupat pentru indemnizațiile de delegare/detașare/ detașare transnaționala/ prestații suplimentare primite de lucrători mobili. Prevederile se aplică din 15 decembrie 2023.

• Pentru aceste beneficii salariale se schimbă regimul impozitării:

– diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite este impozabilă, în limita plafonului global de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/ salariul lunar acordată/acordat;

– sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie sunt neimpozabile în limita a 1,500 lei/ lună/copil și a plafonului global de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/ salariul lunar acordată/acordat;

– sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă devin integral impozabile;

– se reduce suma deductibilă/neimpozabilă pentru abonamentul la o sala de sport (de la 400 euro pe an, la 100 euro /an) atât în cazul în care este suportat de angajat, cât si de angajator;

• Se aduc clarificări cu privire la momentul impozitării pentru anumite beneficii de natură salarială, incluse în plafonul global de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat, respectiv: contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului; contribuțiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajații proprii; primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajații proprii; contravaloarea abonamentelor de sport suportate de angajator pentru angajații proprii; sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie;  sumele reprezentând diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.

• Pentru venitul din cedarea folosinței bunurilor, se reintroduce cota forfetară de cheltuieli în cuantum de 20% și se elimină posibilitatea de determinare a venitului în sistem real. Dacă contribuabilul e persoană cu obligații de evidență contabilă, acesta reține la sursă impozitul.

• Pierderea fiscală anuală înregistrată pentru anumite tipuri de venituri se reportează și se compensează de către contribuabil în limita a 70% din veniturile nete anuale, obținute din aceeași sursă de venit în următorii 5 ani fiscali consecutivi (prevederile anterioare erau în cuantum de 100% și pentru 7 ani);

• Se abroga posibilitatea de redirecționare a unei sume pentru susținere entități non-profit si unități de cult în cazul altor venituri, decât cele salariale.

• În situația în care, se utilizează în cursul aceluiași an mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum și la stabilirea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale, respectiv al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară în vigoare la data de 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuțiile sociale. Așadar, pentru anul 2023, salariul minim brut care va fi luat în considerare este de 3.000 RON.

• Se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru indemnizații de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 158/2005.

• Prevederile referitoare la obligația de calcul, reținere, declarare și plată a contribuțiilor sociale obligatorii, datorate potrivit legii în cazul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terți, se aplică și veniturilor în bani și/sau în natură primite de la terți în baza contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți.

• Se mențin și în anul 2024 prevederile cu privire la suma neimpozabila de 200 lei/ luna si care nu se include în baza lunara de calcul a contribuțiilor sociale, reprezentând venituri din salarii si asimilate salariilor, în condițiile legii.

Prevederile de mai sus intră în vigoare începând cu luna ianuarie 2024/pentru veniturile obținute în anul 2024, cu anumite excepții, menționate mai sus.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

• Se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spații de locuit, indiferent de destinația acestora, situate în zone rezidențiale sau în blocuri de locuințe și a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spații de locuit, în cazul în care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.

Prevederea intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare datei de la care România este autorizată să aplice o măsură specială de derogare de la dispozițiile Directivei EU de TVA.

• Se modifică condițiile pentru aplicarea facilității de amânare de la plata TVA în vamă. Facilitatea se va putea aplica pentru importurile efectuate de persoane care depun declarații vamale prin utilizarea procedurii de vămuire centralizată sau pentru importurile efectuate prin depunerea unei declarații vamale sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și care au obținut autorizație conform Regulamentului (UE) privind Codul Vamal al Uniunii. În plus, printre condițiile care trebuie îndeplinite de către persoanele care au obținut certificat de amânare de la plata TVA în vamă se introduce o declarație pe proprie răspundere potrivit căreia persoana nu înregistrează obligații bugetare restante.

• Se reformulează definiția ”zahărului adăugat” aplicabilă pentru stabilirea cotei de TVA de 9% sau 19%. Potrivit noii definiții, pentru determinarea conținutului de zahăr adăugat sunt avute în vedere produsele asimilate zahărului atunci când sunt adăugate ca ingrediente și sunt eliminate zaharurile din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe și zaharurile din piureuri de fructe.

• Sunt exceptate de la aplicarea cotei de TVA 19% din categoria alimentelor cu zahăr adăugat, pe lângă cozonacul și biscuiții, laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică – pentru acestea se va aplica cota redusă de 9%.

Aceste prevederi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

• De asemenea, se suspendă începând cu data de 1 ianuarie 2024 și până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv, notificările ce trebuie comunicate organelor fiscale de către persoanele înregistrate și neînregistrate în scopuri de TVA care la finele unui an calendaristic au realizat o cifră de afaceri inferioară sumei de 300.000 lei și de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA care prestează servicii de transport internațional (i.e. declarațiile D392A, D392B și D393).

Alte modificări

RO e-Factura

• Începând cu 1 ianuarie 2024, sunt exceptate de la obligația transmiterii facturilor electronice prin sistemul RO e-Factura:

– exporturile și livrările intracomunitare de bunuri;
– livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către persoane impozabile care nu sunt stabilite şi nici înregistrate în scopuri de TVA în România;
– livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care se emit facturi simplificate;
– prestările de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de facturare aplicabile în România.

• Începând cu 1 iulie 2024, pentru tranzacțiile B2B între persoane impozabile stabilite în România, se introduce obligația transmiterii facturilor electronice prin sistemul RO e-Factura de către emitenți destinatarilor acestora. Termenul-limită de transmitere este de 5 zile calendaristice de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile calendaristice de la data-limită prevăzută de art. 319 alin. (16) din Codul fiscal pentru emiterea facturii. Fac excepție facturile simplificate.

• Nerespectarea prevederilor privind emiterea facturii de către emitent, precum și primirea și înregistrarea acesteia de către destinatar prin sistemul RO e-Factura reprezintă contravenție și se sancționează cu o amendă egală cu 15% din valoarea totală a facturii (anterior, amenda prevăzută era egală cu cuantumul TVA înscris pe factură).

• Netransmiterea în termenul-limită a facturilor electronice prin sistemul RO e-Factura de către emitenți se sancționează cu amendă:

– de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru contribuabili mari;
– de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru contribuabili mijlocii;
– de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru contribuabili mici și persoane fizice.

• În situația în care sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere se suspendă până la repunerea în funcțiune a sistemului. În această situație, facturile pot fi emise conform prevederilor art. 319 din Codul fiscal, și transmise destinatarilor, cu condiția transmiterii ulterioare, în sistemul național privind factura electronică RO e- Factura, a facturilor electronice emise. Perioadele de nefuncționare a sistemul național privind factura electronică RO e-Factura vor fi publicate pe paginile de internet ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală şi Ministerului Finanțelor.

Alte aspecte

• Se aduc clarificări în Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări şi plăți în numerar referitoare la:

– plafonul pentru avansuri spre decontare stabilit la 5.000 lei pentru fiecare persoană care a primit avansurile spre decontare,
– încasările şi plățile în numerar efectuate în relația cu persoanele fizice pentru livrări/achiziții de bunuri, prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi sunt plafonate la 10.000 lei către/de la o persoană,
– se majorează plafonul pentru numerar existent în casierie în cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor şi hipermagazinelor, respectiv acesta va fi de 500.000 lei la sfârșitul fiecărei zile,
– sucursalele şi alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituție de credit aplică prevederile pentru fiecare casierie în parte,
– se introduce o nouă sancțiune pentru nerespectarea utilizării instrumentelor fără numerar pentru încasări/plăți în relația cu persoanele fizice reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, respectiv se solicită o amendă de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei. (sursa și detalii: Crowe Romania)

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

• Un asociat poate să mai dețină, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot numai la o singură microîntreprindere. Momentan, limita era de 3 microîntreprinderi. Mai mult, se specifică faptul ca se iau în calcul atât deținerile directe cât și cele indirecte, limitând posibilitatea de a crea structuri de societăți în acest scop. Dacă un asociat deține în procent de peste 25% mai multe societăți care îndeplinesc condițiile pentru a aplica sistemul de impozitare pe venitul microîntreprinderilor, trebuie să stabilească până la 31 martie a anului următor care va fi societatea care va aplica sistemul.

• Este abrogată excepția ce permitea firmelor din HoReCa să aplice impozitul pe venitul microîntreprinderilor chiar dacă nu se îndeplinesc condițiile. Implicit, dispare regimul impozitului mixt, prin care pentru activitățile HoReCa se aplica impozitarea microîntreprinderilor și pentru celelalte activități impozitul pe profit.

• Se adaugă o condiție suplimentară pentru a fi microîntreprindere: să se depună situațiile financiare în termenul legal. Pentru 2024, pentru a îndeplini această condiție situațiile financiare pentru 2023 trebuie depuse până la 31 martie 2024.

• Limita de 500.000 euro se verifică luând în calcul atât veniturile realizate de microîntreprindere, cât și veniturile întreprinderilor legate cu aceasta (conform definiției din Legea 346/2004);

• Se introduce un prag de venituri de maxim 15% din intermedierea de asigurări, prag sub care respectivii intermediari pot aplica sistemul de impozitare pe venitul microîntreprinderilor;

• Se abrogă posibilitatea de a scădea anumite sume din impozitul pe microîntreprinderi (i.e. sponsorizări sau costul caselor de marcat). Ultimul an fiscal din impozitul căruia se pot scădea sume din impozitul pe venitul microîntreprinderilor este anul 2023.

Modificările intra în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2024.

Impozitarea indivizilor  

• Cu privire la facilitățile fiscale din domeniul IT, construcții si industria agro-alimentară, în situația în care, în cursul aceleiași luni, persoana fizică realizează venituri din salarii și asimilate salariilor pentru o fracție din lună, la funcția de bază, la unul sau, după caz, la mai mulți angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabilește partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade și acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracției din plafon astfel stabilită. Mai mult decât atât, salariatul poate opta să plătească contribuția de asigurări sociale în cota întreagă. Salariatul se poate răzgândi și opta să renunțe la opțiunea inițială. Opțiunea se aplică de luna următoare depunerii ei, potrivit regulamentului intern al angajatorului. Reducerea contribuției de asigurări sociale cu cotele procentuale aferente pilonului II de pensii se aplică proporțional cu nr de zile de lucru la angajator în caz de încetare/începere activitate.

• Cu privire la venituri din activități independente, determinate in sistem real, sunt excluse cheltuielile de sponsorizare si mecenat de la cheltuieli cu deductibilitate limitata. De asemenea, limita pentru cheltuielile cu abonamentele de sport se reduce de la 400 EUR la 100 EUR. Se introduc următoarele cheltuieli nedeductibile: cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat, efectuate potrivit legii; cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii.

• Se aduc clarificări cu privire la plafonul de 3 salarii de baza corespunzătoare locului de munca ocupat pentru indemnizațiile de delegare/detașare/ detașare transnaționala/ prestații suplimentare primite de lucrători mobili. Prevederile se aplică din 15 decembrie 2023.

• Pentru aceste beneficii salariale se schimbă regimul impozitării:

– diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite este impozabilă, în limita plafonului global de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/ salariul lunar acordată/acordat;

– sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie sunt neimpozabile în limita a 1,500 lei/ lună/copil și a plafonului global de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/ salariul lunar acordată/acordat;

– sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă devin integral impozabile;

– se reduce suma deductibilă/neimpozabilă pentru abonamentul la o sala de sport (de la 400 euro pe an, la 100 euro /an) atât în cazul în care este suportat de angajat, cât si de angajator;

• Se aduc clarificări cu privire la momentul impozitării pentru anumite beneficii de natură salarială, incluse în plafonul global de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat, respectiv: contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului; contribuțiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajații proprii; primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajații proprii; contravaloarea abonamentelor de sport suportate de angajator pentru angajații proprii; sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie;  sumele reprezentând diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.

• Pentru venitul din cedarea folosinței bunurilor, se reintroduce cota forfetară de cheltuieli în cuantum de 20% și se elimină posibilitatea de determinare a venitului în sistem real. Dacă contribuabilul e persoană cu obligații de evidență contabilă, acesta reține la sursă impozitul.

• Pierderea fiscală anuală înregistrată pentru anumite tipuri de venituri se reportează și se compensează de către contribuabil în limita a 70% din veniturile nete anuale, obținute din aceeași sursă de venit în următorii 5 ani fiscali consecutivi (prevederile anterioare erau în cuantum de 100% și pentru 7 ani);

• Se abroga posibilitatea de redirecționare a unei sume pentru susținere entități non-profit si unități de cult în cazul altor venituri, decât cele salariale.

• În situația în care, se utilizează în cursul aceluiași an mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum și la stabilirea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale, respectiv al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară în vigoare la data de 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuțiile sociale. Așadar, pentru anul 2023, salariul minim brut care va fi luat în considerare este de 3.000 RON.

• Se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru indemnizații de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 158/2005.

• Prevederile referitoare la obligația de calcul, reținere, declarare și plată a contribuțiilor sociale obligatorii, datorate potrivit legii în cazul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terți, se aplică și veniturilor în bani și/sau în natură primite de la terți în baza contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți.

• Se mențin și în anul 2024 prevederile cu privire la suma neimpozabila de 200 lei/ luna si care nu se include în baza lunara de calcul a contribuțiilor sociale, reprezentând venituri din salarii si asimilate salariilor, în condițiile legii.

Prevederile de mai sus intră în vigoare începând cu luna ianuarie 2024/pentru veniturile obținute în anul 2024, cu anumite excepții, menționate mai sus.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

• Se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spații de locuit, indiferent de destinația acestora, situate în zone rezidențiale sau în blocuri de locuințe și a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spații de locuit, în cazul în care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.

Prevederea intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare datei de la care România este autorizată să aplice o măsură specială de derogare de la dispozițiile Directivei EU de TVA.

• Se modifică condițiile pentru aplicarea facilității de amânare de la plata TVA în vamă. Facilitatea se va putea aplica pentru importurile efectuate de persoane care depun declarații vamale prin utilizarea procedurii de vămuire centralizată sau pentru importurile efectuate prin depunerea unei declarații vamale sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și care au obținut autorizație conform Regulamentului (UE) privind Codul Vamal al Uniunii. În plus, printre condițiile care trebuie îndeplinite de către persoanele care au obținut certificat de amânare de la plata TVA în vamă se introduce o declarație pe proprie răspundere potrivit căreia persoana nu înregistrează obligații bugetare restante.

• Se reformulează definiția ”zahărului adăugat” aplicabilă pentru stabilirea cotei de TVA de 9% sau 19%. Potrivit noii definiții, pentru determinarea conținutului de zahăr adăugat sunt avute în vedere produsele asimilate zahărului atunci când sunt adăugate ca ingrediente și sunt eliminate zaharurile din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe și zaharurile din piureuri de fructe.

• Sunt exceptate de la aplicarea cotei de TVA 19% din categoria alimentelor cu zahăr adăugat, pe lângă cozonacul și biscuiții, laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică – pentru acestea se va aplica cota redusă de 9%.

Aceste prevederi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

• De asemenea, se suspendă începând cu data de 1 ianuarie 2024 și până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv, notificările ce trebuie comunicate organelor fiscale de către persoanele înregistrate și neînregistrate în scopuri de TVA care la finele unui an calendaristic au realizat o cifră de afaceri inferioară sumei de 300.000 lei și de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA care prestează servicii de transport internațional (i.e. declarațiile D392A, D392B și D393).

Alte modificări

RO e-Factura

• Începând cu 1 ianuarie 2024, sunt exceptate de la obligația transmiterii facturilor electronice prin sistemul RO e-Factura:

– exporturile și livrările intracomunitare de bunuri;
– livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către persoane impozabile care nu sunt stabilite şi nici înregistrate în scopuri de TVA în România;
– livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care se emit facturi simplificate;
– prestările de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de facturare aplicabile în România.

• Începând cu 1 iulie 2024, pentru tranzacțiile B2B între persoane impozabile stabilite în România, se introduce obligația transmiterii facturilor electronice prin sistemul RO e-Factura de către emitenți destinatarilor acestora. Termenul-limită de transmitere este de 5 zile calendaristice de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile calendaristice de la data-limită prevăzută de art. 319 alin. (16) din Codul fiscal pentru emiterea facturii. Fac excepție facturile simplificate.

• Nerespectarea prevederilor privind emiterea facturii de către emitent, precum și primirea și înregistrarea acesteia de către destinatar prin sistemul RO e-Factura reprezintă contravenție și se sancționează cu o amendă egală cu 15% din valoarea totală a facturii (anterior, amenda prevăzută era egală cu cuantumul TVA înscris pe factură).

• Netransmiterea în termenul-limită a facturilor electronice prin sistemul RO e-Factura de către emitenți se sancționează cu amendă:

– de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru contribuabili mari;
– de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru contribuabili mijlocii;
– de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru contribuabili mici și persoane fizice.

• În situația în care sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere se suspendă până la repunerea în funcțiune a sistemului. În această situație, facturile pot fi emise conform prevederilor art. 319 din Codul fiscal, și transmise destinatarilor, cu condiția transmiterii ulterioare, în sistemul național privind factura electronică RO e- Factura, a facturilor electronice emise. Perioadele de nefuncționare a sistemul național privind factura electronică RO e-Factura vor fi publicate pe paginile de internet ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală şi Ministerului Finanțelor.

Alte aspecte

• Se aduc clarificări în Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări şi plăți în numerar referitoare la:

– plafonul pentru avansuri spre decontare stabilit la 5.000 lei pentru fiecare persoană care a primit avansurile spre decontare,
– încasările şi plățile în numerar efectuate în relația cu persoanele fizice pentru livrări/achiziții de bunuri, prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi sunt plafonate la 10.000 lei către/de la o persoană,
– se majorează plafonul pentru numerar existent în casierie în cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor şi hipermagazinelor, respectiv acesta va fi de 500.000 lei la sfârșitul fiecărei zile,
– sucursalele şi alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituție de credit aplică prevederile pentru fiecare casierie în parte,
– se introduce o nouă sancțiune pentru nerespectarea utilizării instrumentelor fără numerar pentru încasări/plăți în relația cu persoanele fizice reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, respectiv se solicită o amendă de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei. (sursa și detalii: Crowe Romania)