Se întețește scandalul privind cărțile ”științifice” scrise de deținuți pe timpul executării pedepsei. Conform Administrației Naționale a Penitenciarelor, în ultimii 3 ani aproape 200 de pușcăriași au scris peste 400 de cărți. Motivul acestei efuziuni creative îl constituie faptul că, pentru o carte ”științifică” scrisă după gratii, deținutului-autor i se scad 30 de zile din perioada de detenție. Profitând de această facilitate legislativă, mulți condamnați la închisoare cu notorietate în societatea românească au scos lucrări pe bandă rulantă pentru a-și micșora pedeapsa. Odată cu această explozie publicistică, au apărut criticile și semnele de întrebare cu privire la valoarea științifică a volumelor scrise după gratii. De aceea, în urma solicitărilor presei și a pozițiilor negative exprimate de organizațiile non-guvernamentale, actualul ministru al Justiției, Raluca Prună, a anunțat că va analiza posibilitatea modificării legislației în domeniu.  „Eu cred că este incorect să spunem că Ministerul Justiției nu ia măsuri, am făcut public acum câteva zile, la cererea Ministerului Justiției, a mea personal, s-a dat din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor lista cu lucrările științifice scrise în penitenciar. Sunt încă în procesul de clarificare a modului în care s-au elaborat aceste lucrări, există o procedură și voi vorbi despre aceste lucruri când voi decide ce măsuri voi dispune”, a declarat ministrul Raluca Prună, miercuri, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

La rândul său, noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, a declarat că situația va fi reglementată iar CSM are propuneri în acest sens. ”Este imposibil să scrii un volum în 48 ore, cum am citit undeva, că nu orice lucrare este științifică și nu orice este tipărit înseamnă o carte. De aici trebuie plecat și judecătorii cred că vor putea înțelege chestiunea asta, dacă nu, oricum modificarea legislativă a plecat de la noi sau propunerea de modificare legislativă. Știți foarte bine că noi putem avea inițiative în domeniul acesta, pe care le înaintăm ministrului Justiției”, a menționat președintele CSM.

Conform datelor furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor, cei mai prolifici ”scriitori” celebri aflați după gratii sunt Dan Voiculescu și Dinel Staicu (ex-președinte al SIF Oltenia și fost conducător al clubului Universitatea Craiova), cu câte 10 cărți fiecare. Îi urmează Remus Baciu, condamnat la 5 ani de închisoare pentru trafic de influență și trimis în judecată în dosarul ANRP, cu 8 lucrări așa-zis științifice elaborate în spatele gratiilor. Alți deținuți celebri care și-au descoperit vocația scriitoricească sunt afaceristul argeșean Cornel Penescu (5 cărți scrise), senatorul PSD Cătălin Voicu (6), afaceristul Gheorghe Copos (5), ”Meme” Stoica (4), fostul primar din Cluj Napoca, focșăneanul Sorin Apostu (5), Dan Diaconescu (5), Gigi Becali (5), Cristi Borcea (”doar” 2 cărți, scrise printre picături, în pauzele dintre întâlnirile intime cu soția și amantele), Ioan Becali (3), fostul director general al Loteriei Române, Nicolae Cristea (4), fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon (3), fostul deputat PSD Vrancea, Miron Mitrea (a apucat să ”scrie” 2 cărți în mai puțin de un an de când se află după gratii) ș.a. Așteptăm ca și celebrul baron PSD de Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care execută o pedeapsă de 3 ani de închisoare în dosarul ”mită la PSD”, să se apuce de scris. Deocamdată, Bunea Stancu doar citește și aranjează cărțile, în calitate de șef neoficial al bibliotecii Penitenciarului Focșani. Baronul PSD de Brăila este urmărit penal și într-un alt dosar privind finanțarea ilegală a unor cluburi sportive, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, obținerea de foloase necuvenite și conflict de interese. Gheorghe Bunea Stancu, fost electrician la întreprinderea Laminorul din Brăila, nu a fost prieten cu literatura și cartea, de-a lungul vieții. Neînțelegând rolul culturii și al cărților, Bunea Stancu a hotărât, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brăila, mutarea sediului Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” din Brăila pentru a se amenaja în acel imobil un club de distracție, cu discotecă și bowling. Ajuns după gratii, baronul PSD pare a re-evalua rolul literaturii în viața unui om și încearcă, acum, să-și facă loc în lumea cărților. Niciodată nu este prea târziu pentru a-ți da seama de adevăratele valori ale vieții, nu-i așa?

Se întețește scandalul privind cărțile ”științifice” scrise de deținuți pe timpul executării pedepsei. Conform Administrației Naționale a Penitenciarelor, în ultimii 3 ani aproape 200 de pușcăriași au scris peste 400 de cărți. Motivul acestei efuziuni creative îl constituie faptul că, pentru o carte ”științifică” scrisă după gratii, deținutului-autor i se scad 30 de zile din perioada de detenție. Profitând de această facilitate legislativă, mulți condamnați la închisoare cu notorietate în societatea românească au scos lucrări pe bandă rulantă pentru a-și micșora pedeapsa. Odată cu această explozie publicistică, au apărut criticile și semnele de întrebare cu privire la valoarea științifică a volumelor scrise după gratii. De aceea, în urma solicitărilor presei și a pozițiilor negative exprimate de organizațiile non-guvernamentale, actualul ministru al Justiției, Raluca Prună, a anunțat că va analiza posibilitatea modificării legislației în domeniu.  „Eu cred că este incorect să spunem că Ministerul Justiției nu ia măsuri, am făcut public acum câteva zile, la cererea Ministerului Justiției, a mea personal, s-a dat din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor lista cu lucrările științifice scrise în penitenciar. Sunt încă în procesul de clarificare a modului în care s-au elaborat aceste lucrări, există o procedură și voi vorbi despre aceste lucruri când voi decide ce măsuri voi dispune”, a declarat ministrul Raluca Prună, miercuri, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

La rândul său, noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, a declarat că situația va fi reglementată iar CSM are propuneri în acest sens. ”Este imposibil să scrii un volum în 48 ore, cum am citit undeva, că nu orice lucrare este științifică și nu orice este tipărit înseamnă o carte. De aici trebuie plecat și judecătorii cred că vor putea înțelege chestiunea asta, dacă nu, oricum modificarea legislativă a plecat de la noi sau propunerea de modificare legislativă. Știți foarte bine că noi putem avea inițiative în domeniul acesta, pe care le înaintăm ministrului Justiției”, a menționat președintele CSM.

Conform datelor furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor, cei mai prolifici ”scriitori” celebri aflați după gratii sunt Dan Voiculescu și Dinel Staicu (ex-președinte al SIF Oltenia și fost conducător al clubului Universitatea Craiova), cu câte 10 cărți fiecare. Îi urmează Remus Baciu, condamnat la 5 ani de închisoare pentru trafic de influență și trimis în judecată în dosarul ANRP, cu 8 lucrări așa-zis științifice elaborate în spatele gratiilor. Alți deținuți celebri care și-au descoperit vocația scriitoricească sunt afaceristul argeșean Cornel Penescu (5 cărți scrise), senatorul PSD Cătălin Voicu (6), afaceristul Gheorghe Copos (5), ”Meme” Stoica (4), fostul primar din Cluj Napoca, focșăneanul Sorin Apostu (5), Dan Diaconescu (5), Gigi Becali (5), Cristi Borcea (”doar” 2 cărți, scrise printre picături, în pauzele dintre întâlnirile intime cu soția și amantele), Ioan Becali (3), fostul director general al Loteriei Române, Nicolae Cristea (4), fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon (3), fostul deputat PSD Vrancea, Miron Mitrea (a apucat să ”scrie” 2 cărți în mai puțin de un an de când se află după gratii) ș.a. Așteptăm ca și celebrul baron PSD de Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care execută o pedeapsă de 3 ani de închisoare în dosarul ”mită la PSD”, să se apuce de scris. Deocamdată, Bunea Stancu doar citește și aranjează cărțile, în calitate de șef neoficial al bibliotecii Penitenciarului Focșani. Baronul PSD de Brăila este urmărit penal și într-un alt dosar privind finanțarea ilegală a unor cluburi sportive, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, obținerea de foloase necuvenite și conflict de interese. Gheorghe Bunea Stancu, fost electrician la întreprinderea Laminorul din Brăila, nu a fost prieten cu literatura și cartea, de-a lungul vieții. Neînțelegând rolul culturii și al cărților, Bunea Stancu a hotărât, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brăila, mutarea sediului Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” din Brăila pentru a se amenaja în acel imobil un club de distracție, cu discotecă și bowling. Ajuns după gratii, baronul PSD pare a re-evalua rolul literaturii în viața unui om și încearcă, acum, să-și facă loc în lumea cărților. Niciodată nu este prea târziu pentru a-ți da seama de adevăratele valori ale vieții, nu-i așa?