vineri, aprilie 26, 2024
AcasăStiri InternePeste 1.000 de magistrați îi cer Guvernului să retragă proiectul de modificare...

Peste 1.000 de magistrați îi cer Guvernului să retragă proiectul de modificare a legilor Justiției

La 23 august 2017, într-un document PowerPoint prezentat într-o conferinţă de presă, Ministrul Justiţiei a propus un set de modificări pentru ”legile justiţiei” (Legea nr.303/2004, Legea nr.304/2004 şi Legea nr.317/2004), fără studii de impact şi fără o prealabilă consultare asupra unor aspecte legislative esenţiale, pentru asigurarea transparenţei decizionale, în raport cu magistraţii (judecători şi procurori) şi societatea civilă. Proiectul a fost comunicat Consiliului Superior al Magistraturii, iar în şedinţa din 28 septembrie 2017, Plenul a emis un aviz negativ asupra întregului proiect, ţinând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor şi procurorilor de la instanţe şi parchete, în care au fost respinse, în proporţie covârşitoare, între altele, toate modificările de esenţă ale proiectului legislativ, privind reorganizarea Inspecţiei Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiţiei, modificările privind numirile la vârful justiţiei (procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi ai DNA, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora), modificările propuse privind regimul răspunderii magistraţilor, modificările sistemului de recrutare a magistraţilor – limita de vârstă (30 de ani) pentru admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi cerinţa vechimii în altă profesie juridică de minimum 5 ani, modificările privind examenele de promovare în funcţii de execuţie, menţinerea bugetului instanţelor judecătoreşti la Ministerul Justiţiei, precum şi înfiinţarea în cadrul PÎCCJ a unei direcţii specializate având competenţa exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârşite de către judecători şi procurori, indiferent de natura şi gravitatea acestora.

Astfel, în anul 2017, în condiţiile în care România este supusă în continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, unui Mecanism de cooperare şi verificare (MCV), tocmai pentru alinierea justiţiei sale celor ale statelor cu tradiţii istorice democratice, nu se mai poate accepta întoarcerea în timp, la reglementări legislative existente anterior anului 1989, prin readucerea justiţiei sub control politic şi lărgirea nepermisă a atribuţiilor ministrului justiţiei. Toate aceste modificări de esenţă propuse de Ministrul Justiţiei încalcă flagrant Mecanismul de cooperare şi verificare, rapoartele sale constante şi fundamentele unei magistraturi fireşti într-un stat democratic. Aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influenţa cariera şi activitatea profesională a magistraţilor pentru o perioadă îndelungată şi vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri. Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a României a apreciat că, prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligaţia de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art.148 alin.(4) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2)”. Aşadar, deşi avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu este, potrivit legii, unul obligatoriu, acesta nici nu poate fi nesocotit, desconsiderat, jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale a României dezvoltând şi accentuând în mod deosebit o nouă dimensiune a dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie (”În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”), în sensul ataşării conţinutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului. Prin urmare, inclusiv normele legislative ce prevăd avizul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie interpretate în spiritul loialităţii faţă de Legea fundamentală şi obligaţiei autorităţilor publice de a aplica Mecanismul de cooperare şi verificare şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru.

Chiar dacă proiectul conţine şi propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistraţilor ori ale asociaţiilor profesionale, formulate de-a lungul timpului, acestea reprezintă simple corecţii ale sistemului actual, pregătirea neserioasă a unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii şi prognoze, putând determina consecinţe foarte greu sau chiar imposibil de remediat. Prin urmare, având în vedere voinţa majorităţii covârşitoare a magistraţilor, vă solicităm, pentru înlăturarea oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, să dispuneţi retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând Ministrului Justiţiei să iniţieze şi să dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistraţii, Consiliul Superior al Magistraturii, asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, pentru a îmbunătăţi cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite şi după prezentarea unor motivări serioase şi credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiţiei, în acord cu Mecanismul de cooperare şi verificare. (comunicat Forumul Judecătorilor din România)

 


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -
- Advertisment -

Cele mai citite

Peste 1.000 de magistrați îi cer Guvernului să retragă proiectul de modificare a legilor Justiției

La 23 august 2017, într-un document PowerPoint prezentat într-o conferinţă de presă, Ministrul Justiţiei a propus un set de modificări pentru ”legile justiţiei” (Legea nr.303/2004, Legea nr.304/2004 şi Legea nr.317/2004), fără studii de impact şi fără o prealabilă consultare asupra unor aspecte legislative esenţiale, pentru asigurarea transparenţei decizionale, în raport cu magistraţii (judecători şi procurori) şi societatea civilă. Proiectul a fost comunicat Consiliului Superior al Magistraturii, iar în şedinţa din 28 septembrie 2017, Plenul a emis un aviz negativ asupra întregului proiect, ţinând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor şi procurorilor de la instanţe şi parchete, în care au fost respinse, în proporţie covârşitoare, între altele, toate modificările de esenţă ale proiectului legislativ, privind reorganizarea Inspecţiei Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiţiei, modificările privind numirile la vârful justiţiei (procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi ai DNA, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora), modificările propuse privind regimul răspunderii magistraţilor, modificările sistemului de recrutare a magistraţilor – limita de vârstă (30 de ani) pentru admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi cerinţa vechimii în altă profesie juridică de minimum 5 ani, modificările privind examenele de promovare în funcţii de execuţie, menţinerea bugetului instanţelor judecătoreşti la Ministerul Justiţiei, precum şi înfiinţarea în cadrul PÎCCJ a unei direcţii specializate având competenţa exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârşite de către judecători şi procurori, indiferent de natura şi gravitatea acestora.

Astfel, în anul 2017, în condiţiile în care România este supusă în continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, unui Mecanism de cooperare şi verificare (MCV), tocmai pentru alinierea justiţiei sale celor ale statelor cu tradiţii istorice democratice, nu se mai poate accepta întoarcerea în timp, la reglementări legislative existente anterior anului 1989, prin readucerea justiţiei sub control politic şi lărgirea nepermisă a atribuţiilor ministrului justiţiei. Toate aceste modificări de esenţă propuse de Ministrul Justiţiei încalcă flagrant Mecanismul de cooperare şi verificare, rapoartele sale constante şi fundamentele unei magistraturi fireşti într-un stat democratic. Aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influenţa cariera şi activitatea profesională a magistraţilor pentru o perioadă îndelungată şi vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri. Prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a României a apreciat că, prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligaţia de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art.148 alin.(4) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2)”. Aşadar, deşi avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu este, potrivit legii, unul obligatoriu, acesta nici nu poate fi nesocotit, desconsiderat, jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale a României dezvoltând şi accentuând în mod deosebit o nouă dimensiune a dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie (”În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”), în sensul ataşării conţinutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului. Prin urmare, inclusiv normele legislative ce prevăd avizul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie interpretate în spiritul loialităţii faţă de Legea fundamentală şi obligaţiei autorităţilor publice de a aplica Mecanismul de cooperare şi verificare şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru.

Chiar dacă proiectul conţine şi propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistraţilor ori ale asociaţiilor profesionale, formulate de-a lungul timpului, acestea reprezintă simple corecţii ale sistemului actual, pregătirea neserioasă a unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii şi prognoze, putând determina consecinţe foarte greu sau chiar imposibil de remediat. Prin urmare, având în vedere voinţa majorităţii covârşitoare a magistraţilor, vă solicităm, pentru înlăturarea oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, să dispuneţi retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând Ministrului Justiţiei să iniţieze şi să dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistraţii, Consiliul Superior al Magistraturii, asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, pentru a îmbunătăţi cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite şi după prezentarea unor motivări serioase şi credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiţiei, în acord cu Mecanismul de cooperare şi verificare. (comunicat Forumul Judecătorilor din România)

 

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu