Comunitatea evreiască din întreaga lume a intrat în sărbătoare. Denumit și „Sărbătoarea libertăţii“ (Hag Ha-Herut), „Sărbătoarea primăverii“ (Hag Heaviv) sau „Sărbătoarea azimilor“ (Hag Hamațot), Pesahul este Paștele evreilor și marchează ziua în care, cu mulți ani în urmă, poporul evreu a fost eliberat din robia Egiptului. Pascha sau sărbătoarea azimilor amintește de trecerea evreilor prin Marea Roșie și de eliberarea lor din robia Egiptului, care se prăznuia la 14 Nisan și coincidea cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Originea termenului și a sărbătorii e mult mai veche, în limba egipteană „paseh“ însemnând trecere. Se pare că în epoca robiei egiptene a evreilor, în Valea Nilului se sărbătorea ziua echinocțiului de primăvară, adică trecerea soarelui din emisfera australă în cea boreală, drept ziua biruinței luminii asupra întunericului. Evreii au păstrat această sărbătoare, căreia i-au dat un sens național și religios, respectând ritualul ei în mod riguros. Însuși cuvântul „Paști“, din limba română, e de origine evreiască – acesta înseamnă trecere și a fost moștenit de evrei de la egipteni, iar în română a intrat prin forma bizantino-latină Paschae.
De Pesah, evreii din Israel se roagă în fața Zidului Plângerii, din Ierusalim, singurul rămas în picioare din Marele Templu al lui Solomon, construit cu 3.000 de ani în urmă și distrus de romani, în anul 70 d.Hr. Pesahul durează 8 zile în afara Israelului sau 7 în Israel, între 14 Nisan ora 9.30 și 22 Nisan, seara. Semnificând libertatea, luna Nisan este considerată „Fruntea lunilor“. Sărbătoarea de Pesah are următoarea structură: primele și ultimele două zile sunt sărbători, iar celelalte sunt semisărbători și poartă denumirea Hol-Hamoed. În ultima zi de Pesah se spune o rugăciune pentru pomenirea morților din familie, numită Izkor.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu ocazia Paștelui evreiesc: „Doresc să adresez sincerele mele felicitări conducerii Federației Comunităților Evreiești și tuturor membrilor comunităților evreiești din România cu prilejul sărbătorii de Pesah. Fie ca această celebrare, dedicată momentului fondator al națiunii evreiești, să fie un prilej de bucurie și de reîncărcare de la valori precum libertatea, demnitatea și credința, care au consolidat pretutindeni în lume destinul poporului ales. Sunt încredințat că împreună, respectându-ne tradițiile și transmițând tinerilor învățămintele trecutului, vom putea așeza toleranța și dialogul la temelia unei Românii unite și prospere, o Românie a oportunităților larg deschise tuturor cetățenilor ei. Hag Pesah Sameah!”

Comunitatea evreiască din întreaga lume a intrat în sărbătoare. Denumit și „Sărbătoarea libertăţii“ (Hag Ha-Herut), „Sărbătoarea primăverii“ (Hag Heaviv) sau „Sărbătoarea azimilor“ (Hag Hamațot), Pesahul este Paștele evreilor și marchează ziua în care, cu mulți ani în urmă, poporul evreu a fost eliberat din robia Egiptului. Pascha sau sărbătoarea azimilor amintește de trecerea evreilor prin Marea Roșie și de eliberarea lor din robia Egiptului, care se prăznuia la 14 Nisan și coincidea cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Originea termenului și a sărbătorii e mult mai veche, în limba egipteană „paseh“ însemnând trecere. Se pare că în epoca robiei egiptene a evreilor, în Valea Nilului se sărbătorea ziua echinocțiului de primăvară, adică trecerea soarelui din emisfera australă în cea boreală, drept ziua biruinței luminii asupra întunericului. Evreii au păstrat această sărbătoare, căreia i-au dat un sens național și religios, respectând ritualul ei în mod riguros. Însuși cuvântul „Paști“, din limba română, e de origine evreiască – acesta înseamnă trecere și a fost moștenit de evrei de la egipteni, iar în română a intrat prin forma bizantino-latină Paschae.
De Pesah, evreii din Israel se roagă în fața Zidului Plângerii, din Ierusalim, singurul rămas în picioare din Marele Templu al lui Solomon, construit cu 3.000 de ani în urmă și distrus de romani, în anul 70 d.Hr. Pesahul durează 8 zile în afara Israelului sau 7 în Israel, între 14 Nisan ora 9.30 și 22 Nisan, seara. Semnificând libertatea, luna Nisan este considerată „Fruntea lunilor“. Sărbătoarea de Pesah are următoarea structură: primele și ultimele două zile sunt sărbători, iar celelalte sunt semisărbători și poartă denumirea Hol-Hamoed. În ultima zi de Pesah se spune o rugăciune pentru pomenirea morților din familie, numită Izkor.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu ocazia Paștelui evreiesc: „Doresc să adresez sincerele mele felicitări conducerii Federației Comunităților Evreiești și tuturor membrilor comunităților evreiești din România cu prilejul sărbătorii de Pesah. Fie ca această celebrare, dedicată momentului fondator al națiunii evreiești, să fie un prilej de bucurie și de reîncărcare de la valori precum libertatea, demnitatea și credința, care au consolidat pretutindeni în lume destinul poporului ales. Sunt încredințat că împreună, respectându-ne tradițiile și transmițând tinerilor învățămintele trecutului, vom putea așeza toleranța și dialogul la temelia unei Românii unite și prospere, o Românie a oportunităților larg deschise tuturor cetățenilor ei. Hag Pesah Sameah!”