Pragul de 250.000 de lei pentru infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, adoptat miercuri în Senat, nu reprezintă cel mai mare pericol pentru justiție, avertizează specialiști din domeniu. Cele trei amendamente controvesate propuse de PSD, PNL și UDMR conțin două noțiuni care vor arunca în aer dosarele penale aflate pe rol și vor face aproape imposibil ca procurorii să mai ancheteze pe funcționarii care comit una dintre cele două fapte.
O prevedere nouă introdusă în proiectul de lege care modifică Codul penal este cea privind comiterea abuzului în serviciu „cu știință”. „Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, se arată în amendamentul pentru modificarea articolui 297 din Codul Penal privind abuzul în serviciu.
Noțiunea nu există în forma actuală a Codului penal. Șmecheria introducerii celor două cuvinte este simplă: în prezent, un funcționar public putea fi anchetat indiferent dacă comitea abuzul în serviciu intenționat sau din greșeală. Prin modificarea adoptată în Senat, același funcționar, luat la întrebări de procurori, poate invoca faptul că nu a știut ce face. A comis fapta „fără știință”.
Articolul integral pe acest subiect îl puteți citi pe PRESShub. (foto: Facebook)
