Pe 21 decembrie este solstițiul de iarnă. Deși iarna, calendaristic, a început pe 1 decembrie, solstițiul de iarnă înseamnă începutul iernii astronomice. Acest lucru înseamnă mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească dar, de fapt, este vorba de mișcarea reală a Pământului în jurul Soarelui. La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23°27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute. În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. Începând din 22 decembrie, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
Noaptea cea mai lungă
Pe 21 decembrie este solstițiul de iarnă. Deși iarna, calendaristic, a început pe 1 decembrie, solstițiul de iarnă înseamnă începutul iernii astronomice. Acest lucru înseamnă mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească dar, de fapt, este vorba de mișcarea reală a Pământului în jurul Soarelui. La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23°27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute. În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. Începând din 22 decembrie, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
- Advertisment -