Ministerul Finanțelor a publicat astăzi Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026. Documentul completează execuția bugetară la 9 luni, Raportul semestrial privind situația economică și bugetară și prima rectificare bugetară a anului, publicate în ultima săptămână. Datele confirmă traiectoria de consolidare fiscală, cu un deficit sub nivelul programat pentru această perioadă și o creștere susținută a investițiilor:
– În T3, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB), în creștere cu 48,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.
– La 9 luni, investițiile, care au susținut economia în această perioadă, au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025. Fondurile europene au finanțat 65,6% din investițiile publice.
– Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%, iar veniturile din economia internă cu 10,3%. Veniturile fiscale au depășit programul trimestrial cu 4,4%, iar cea mai mare contribuție a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%), inclusiv ca efect al modificării cotelor în 2025.
– Cheltuielile de funcționare au crescut cu doar 1,8%, sub rata inflației, iar ponderea acestora în PIB s-a redus de la 6,7% la 6,3%.
Deficitul bugetar în trimestrul III a fost de 37,27 miliarde de lei, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru această perioadă. Cumulat, în primele 9 luni, deficitul s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, scăderea este de la 5,31% la 3,81%.
Există însă un risc important pentru închiderea anului: încasarea ultimelor tranșe ale fondurilor din PNRR. Atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 este condiționată de sumele încasate efectiv până la 31 decembrie în cadrul cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeană. Componenta de grant a celor două cereri însumează 4,23 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1% din PIB. Veniturile înregistrate deja în execuția bugetară pentru granturile PNRR, corespunzător plăților efectuate pentru proiecte, prezintă un risc de ajustare în funcție de sumele care vor fi validate și încasate efectiv de la Comisia Europeană. În T3, plățile pentru proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, cu 7,52 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Veniturile aferente acestor plăți devin definitive doar în măsura în care Comisia Europeană validează jaloanele și țintele aferente.
Neîncasarea acestor sume poate duce, astfel, la ajustarea veniturilor deja înregistrate și poate pune presiune directă asupra deficitului bugetar, inclusiv asupra țintei de 6,2% din PIB. Vorbim inclusiv despre componente ale unor proiecte pentru care plățile au fost deja efectuate, iar veniturile aferente au fost luate în calcul în execuția bugetară. În paralel, cheltuielile cu dobânzile statului au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele 9 luni, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra bugetului și mai puține resurse disponibile pentru investiții și pentru finanțarea serviciilor publice. Evoluția subliniază importanța reducerii deficitului și a limitării costurilor de finanțare a datoriei publice.
Pentru trimestrul IV, menținem o conduită prudentă în execuția cheltuielilor bugetare, ancorată într-un principiu fundamental: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe. Respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și finanțarea investițiilor depind, în continuare, de încasarea fondurilor programate și de controlul cheltuielilor până la închiderea anului. Ultimul trimestru este, astfel, decisiv. În perioada următoare, analizăm riguros situațiile solicitate Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor principali de credite, pentru a evalua stadiul proiectelor, plățile efectuate, obligațiile rămase și sursele certe de finanțare. Pe baza acestei analize, vom fundamenta în continuare măsurile și deciziile necesare la nivelul Guvernului pentru menținerea unei traiectorii sustenabile a finanțelor publice.
Miza respectării țintei de deficit este direct legată de ratingul de țară și de costul finanțării României. Respectarea angajamentelor de consolidare fiscală este condiția menținerii ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor și a unor costuri de finanțare suportabile: orice derapaj s-ar traduce în dobânzi mai mari pentru stat, pentru companii și pentru populație, în presiuni suplimentare asupra bugetului și în mai puține resurse pentru investiții, sănătate, educație sau servicii publice. Rigoarea în evaluare și execuție și prudența rămân principiile cheie ale finalului de an. (Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor)
