Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constanțin și mama sa, Elena (”cei întocmai cu apostolii”). Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Nis, Serbia), în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxentiu și a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu și Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripția „instinctu divinitatis” = „prin inspirație divină”, ce descoperă cum a fost câștigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (anul 313), prin care creștinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însă, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scutește Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donații și le dă episcopilor dreptul să-i judece pe cei ce nu doreau să fie judecați după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creștinismului, precum răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu). Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (anul 325), unde, după lungi dezbateri, învățătura lui Arie a fost condamnată și s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite și primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (anul 337) în Nicomidia și a fost înmormântat în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Mama împăratului Constantin, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul împăratului Diocletian, divorțează de împărăteasa Elena. Aceasta nu se recăsătorește, ci trăiește departe de atenția publică, dar aproape de fiul său. A reușit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiției, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea și a înălțat-o în fața mulțimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci în calendarul creștin. Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri. (sursa: crestinortodox.ro)

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, peste 1,8 milioane de români își serbează astăzi onomastica: numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 698.155 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia 1.123.411 femei. Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 440.692, urmat de Costel – 76.185 şi Costică – 25.959. Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin – 22.051, Costinel – 10.598, Costache – 4.439, Costi – 886, Costea – 296, Costeluş – 333, Constandin – 143, Constanţiu – 23, Ilenuş – 7 şi Costelică – 1. La femei, 846.555 poartă numele de Elena, 100.771 – Ileana şi 61.419 – Lenuţa. Se mai întâlnesc Constanţa – 42.422, Constantina – 20.864, Ilinca – 24.897, Costina – 5.439, Tanţa – 4.768, Nuţa – 3.627, Leana – 2.713, Costinela – 2.431, Nuţi – 1.358, Ilenuţa – 1.057, Ela – 896, Tănţica – 856, Lena – 821, Ilina – 693, Nuţica – 628, Leanca – 351, Costica – 280, Eli – 208, Constandina – 173, Tanţi – 127, Leni – 31, Ilenuş – 21 şi Ilenuşa – 5.

Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constanțin și mama sa, Elena (”cei întocmai cu apostolii”). Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Nis, Serbia), în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxentiu și a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu și Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripția „instinctu divinitatis” = „prin inspirație divină”, ce descoperă cum a fost câștigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (anul 313), prin care creștinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însă, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scutește Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donații și le dă episcopilor dreptul să-i judece pe cei ce nu doreau să fie judecați după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creștinismului, precum răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu). Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (anul 325), unde, după lungi dezbateri, învățătura lui Arie a fost condamnată și s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite și primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (anul 337) în Nicomidia și a fost înmormântat în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Mama împăratului Constantin, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul împăratului Diocletian, divorțează de împărăteasa Elena. Aceasta nu se recăsătorește, ci trăiește departe de atenția publică, dar aproape de fiul său. A reușit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiției, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea și a înălțat-o în fața mulțimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci în calendarul creștin. Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri. (sursa: crestinortodox.ro)

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, peste 1,8 milioane de români își serbează astăzi onomastica: numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 698.155 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia 1.123.411 femei. Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 440.692, urmat de Costel – 76.185 şi Costică – 25.959. Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin – 22.051, Costinel – 10.598, Costache – 4.439, Costi – 886, Costea – 296, Costeluş – 333, Constandin – 143, Constanţiu – 23, Ilenuş – 7 şi Costelică – 1. La femei, 846.555 poartă numele de Elena, 100.771 – Ileana şi 61.419 – Lenuţa. Se mai întâlnesc Constanţa – 42.422, Constantina – 20.864, Ilinca – 24.897, Costina – 5.439, Tanţa – 4.768, Nuţa – 3.627, Leana – 2.713, Costinela – 2.431, Nuţi – 1.358, Ilenuţa – 1.057, Ela – 896, Tănţica – 856, Lena – 821, Ilina – 693, Nuţica – 628, Leanca – 351, Costica – 280, Eli – 208, Constandina – 173, Tanţi – 127, Leni – 31, Ilenuş – 21 şi Ilenuşa – 5.