duminică, mai 5, 2024
AcasăSocietateINTERVIU | Abuzul asupra arhivelor. Cât timp mai acoperim crimele comuniste sau...

INTERVIU | Abuzul asupra arhivelor. Cât timp mai acoperim crimele comuniste sau ale regimului antonescian?

Ministerul de Interne încearcă să rezolve o problemă pe care tot această instituție a creat-o artificial, însă, deocamdată, soluția găsită nu a făcut decât să enerveze și mai tare pe istorici. Din 26 mai 2022, accesul la documentele deținute de Arhivele Naționale ale României (ANR) a fost sever restricționat, sub pretextul protejării unor așa-zise „informații clasificate” și în urma unor recomandări ale Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) din cadrul Ministerului de Interne. A fost interzis accesul cercetătorilor la toate documentele care au fost clasificate în ultimul deceniu, indiferent dacă secretizarea a fost făcute de regimurile dictatoriale din România ultimului secol.

Istorici din toată țara au protestat față de această decizie. PRESShub a urmărit subiectul îndeaproape și a prezentat pozițiile critice ale cercetătorilor aici, aici, aici, și aici. Între timp, o comisie organizată de Ministerul de Interne, a lucrat la un proiect de hotărâre de guvern, care ar fi trebuit să reglementeze mai clar accesul la documentele de arhivă clasificate. Pe 7 noiembrie, a avut loc o ședință organizată de ministrul Lucian Bode, în care a fost prezentat „proiectul de hotărâre a Guvernului privind declasificarea unor informații clasificate, cuprinse în documente ce aparțin Fondului Arhivistic Național, aflate în depozitele Arhivelor Naționale”, la care au fost invitați să participe istorici de la mai multe institute de cercetare și arhiviști.

Numai că documentul nu doar că nu rezolvă problema, ci chiar a alimentat nemulțumirile istoricilor și arhiviștilor. PRESShub a discutat despre această situație cu istoricul Dumitru Lăcătușu, cercetător la Centrul de Consultanță Istorică.

Un nou cadru legal pentru funcționarea și rolul Arhivelor Naționale este necesar, iar autonomia ei trebuie respectată. Totodată, președintele Academiei Române, directorii institutelor de cercetare din țară, indiferent dacă sunt din București sau Iași, Cluj, Craiova, trebuie să se autosesizeze cu privire la conținutul acestui proiect de HG și să reacționeze public. Nu putem accepta reinstituirea unei cenzurii sau să acceptăm să ne spună MAI ce putem cerceta sau nu. Odată predat Arhivelor Naționale, orice document devine public și poate fi cercetat de orice persoană interesată. Nu putem transform Arhivele Naționale într-un depozit în care sunt ascunse informații clasificate și secretelor celor care au încălcat legea în diferitele regimuri politice care s-au succedat în România.

Interviul și articolul complet pe PRESShub.


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -
- Advertisment -

Cele mai citite

INTERVIU | Abuzul asupra arhivelor. Cât timp mai acoperim crimele comuniste sau ale regimului antonescian?

Ministerul de Interne încearcă să rezolve o problemă pe care tot această instituție a creat-o artificial, însă, deocamdată, soluția găsită nu a făcut decât să enerveze și mai tare pe istorici. Din 26 mai 2022, accesul la documentele deținute de Arhivele Naționale ale României (ANR) a fost sever restricționat, sub pretextul protejării unor așa-zise „informații clasificate” și în urma unor recomandări ale Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) din cadrul Ministerului de Interne. A fost interzis accesul cercetătorilor la toate documentele care au fost clasificate în ultimul deceniu, indiferent dacă secretizarea a fost făcute de regimurile dictatoriale din România ultimului secol.

Istorici din toată țara au protestat față de această decizie. PRESShub a urmărit subiectul îndeaproape și a prezentat pozițiile critice ale cercetătorilor aici, aici, aici, și aici. Între timp, o comisie organizată de Ministerul de Interne, a lucrat la un proiect de hotărâre de guvern, care ar fi trebuit să reglementeze mai clar accesul la documentele de arhivă clasificate. Pe 7 noiembrie, a avut loc o ședință organizată de ministrul Lucian Bode, în care a fost prezentat „proiectul de hotărâre a Guvernului privind declasificarea unor informații clasificate, cuprinse în documente ce aparțin Fondului Arhivistic Național, aflate în depozitele Arhivelor Naționale”, la care au fost invitați să participe istorici de la mai multe institute de cercetare și arhiviști.

Numai că documentul nu doar că nu rezolvă problema, ci chiar a alimentat nemulțumirile istoricilor și arhiviștilor. PRESShub a discutat despre această situație cu istoricul Dumitru Lăcătușu, cercetător la Centrul de Consultanță Istorică.

Un nou cadru legal pentru funcționarea și rolul Arhivelor Naționale este necesar, iar autonomia ei trebuie respectată. Totodată, președintele Academiei Române, directorii institutelor de cercetare din țară, indiferent dacă sunt din București sau Iași, Cluj, Craiova, trebuie să se autosesizeze cu privire la conținutul acestui proiect de HG și să reacționeze public. Nu putem accepta reinstituirea unei cenzurii sau să acceptăm să ne spună MAI ce putem cerceta sau nu. Odată predat Arhivelor Naționale, orice document devine public și poate fi cercetat de orice persoană interesată. Nu putem transform Arhivele Naționale într-un depozit în care sunt ascunse informații clasificate și secretelor celor care au încălcat legea în diferitele regimuri politice care s-au succedat în România.

Interviul și articolul complet pe PRESShub.

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu