A vota la alegeri, fie parlamentare, locale, prezidențiale etc. nu este o obligație constituțională. În schimb, este o datorie civică pentru fiecare român căruia îi pasă de ce se întâmplă în țara lui. Votul fiecăruia contează și e important, chiar dacă s-a împământenit ideea, ca picătura chinezească, spre beneficiul cuiva anume, că un vot nu contează, că oricum nu se întâmplă nimic bun dacă îți exerciți dreptul la vot, că nu contează cine votează ci contează cine numără voturile, că nu se schimbă nimic în țară, indiferent câți/ ce/ pe cine votează, că votul este o pierdere de timp și altele asemenea. Cred că trebuie să depășim obsesiile astea perimate și să gândim pozitiv. S-a demonstrat faptul că, atunci când românii vin în număr mare la vot, calculele politicienilor sunt date peste cap. Alegătorii reprezintă masă de manevră pentru politicieni atunci când sunt puțini. Când se prezintă mulți la urne, alegerile electoratului român nu mai pot fi controlate. Electoratul captiv al partidelor nu este numeros, este în minoritate. Iar calculele politicienilor se bazează pe această minoritate.

Calcule multe s-au făcut și în această campanie electorală. S-a mizat mult pe ”liniște”, fără acțiune, fără nerv, fără emoție. O ”liniște” menită să adoarmă simțurile românilor, să-i plictisească și să-i convingă chiar de faptul că nu ar fi cazul să se prezinte la vot pe 11 decembrie. Cam tot ce s-a întâmplat în această campanie electorală a avut, parcă, o singură direcționare, spre un anumit partid. Îmi amintesc cel puțin două momente din istoria post-decembristă a României în care ”liniștea” ne-a îngropat: la începutul anilor 1990, celebrul mesaj politico-electoral ”Ion Iliescu, un președinte pentru liniștea noastră”, apoi falimentarul ”Dormi liniștit, FNI lucrează pentru tine”.

Este de preferat să discernem între promisiuni electorale și obiective realizabile, între manipulare și realitate, între adevăr și minciună, între trecut și viitor, între parșivenie/șiretenie și onestitate (atât cât poate exista onestitate în mediul politic). Așa că, duminică, 11 decembrie, între orele 7.00 și 21.00, fiecare dintre noi își poate găsi puțin timp să meargă la secția de votare și să pună ștampila unde crede că ar fi mai bine: pentru el, pentru familie, pentru copii, pentru societate, pentru România în ansamblul ei, pentru viitor.

HAI LA VOT!

A vota la alegeri, fie parlamentare, locale, prezidențiale etc. nu este o obligație constituțională. În schimb, este o datorie civică pentru fiecare român căruia îi pasă de ce se întâmplă în țara lui. Votul fiecăruia contează și e important, chiar dacă s-a împământenit ideea, ca picătura chinezească, spre beneficiul cuiva anume, că un vot nu contează, că oricum nu se întâmplă nimic bun dacă îți exerciți dreptul la vot, că nu contează cine votează ci contează cine numără voturile, că nu se schimbă nimic în țară, indiferent câți/ ce/ pe cine votează, că votul este o pierdere de timp și altele asemenea. Cred că trebuie să depășim obsesiile astea perimate și să gândim pozitiv. S-a demonstrat faptul că, atunci când românii vin în număr mare la vot, calculele politicienilor sunt date peste cap. Alegătorii reprezintă masă de manevră pentru politicieni atunci când sunt puțini. Când se prezintă mulți la urne, alegerile electoratului român nu mai pot fi controlate. Electoratul captiv al partidelor nu este numeros, este în minoritate. Iar calculele politicienilor se bazează pe această minoritate.

Calcule multe s-au făcut și în această campanie electorală. S-a mizat mult pe ”liniște”, fără acțiune, fără nerv, fără emoție. O ”liniște” menită să adoarmă simțurile românilor, să-i plictisească și să-i convingă chiar de faptul că nu ar fi cazul să se prezinte la vot pe 11 decembrie. Cam tot ce s-a întâmplat în această campanie electorală a avut, parcă, o singură direcționare, spre un anumit partid. Îmi amintesc cel puțin două momente din istoria post-decembristă a României în care ”liniștea” ne-a îngropat: la începutul anilor 1990, celebrul mesaj politico-electoral ”Ion Iliescu, un președinte pentru liniștea noastră”, apoi falimentarul ”Dormi liniștit, FNI lucrează pentru tine”.

Este de preferat să discernem între promisiuni electorale și obiective realizabile, între manipulare și realitate, între adevăr și minciună, între trecut și viitor, între parșivenie/șiretenie și onestitate (atât cât poate exista onestitate în mediul politic). Așa că, duminică, 11 decembrie, între orele 7.00 și 21.00, fiecare dintre noi își poate găsi puțin timp să meargă la secția de votare și să pună ștampila unde crede că ar fi mai bine: pentru el, pentru familie, pentru copii, pentru societate, pentru România în ansamblul ei, pentru viitor.

HAI LA VOT!