Autoritățile județene susțin că grindina căzută joi după-amiază a afectat grav circa 300 de hectare cultivate cu viță-de-vie pe raza comunei Țifești. În timp ce unii fermieri s-au bucurat că a plouat, chiar și cu bucăți de gheață, alții s-au trezit cu recolta compromisă. Această problemă a suscitat noi discuții pe marginea sistemului de apărare antigrindină: unii întreabă de ce nu s-a folosit, alții cer să nu se mai tragă rachete pentru spargerea norilor. Suspiciunile sunt alimentate și de declarațiile unor oficiali care aduc în discuție teorii conspirative, fără să aibă la bază argumente științifice. ”În urma discuțiilor pe care le-am purtat astăzi cu reprezentanții Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea – Centrul Zonal de Coordonare Moldova, am aflat că ieri nu s-au putut efectua trageri cu rachete anti-grindină deoarece nu au fost date avizele necesare de către cei responsabili. Urmarea? 300 de hectare de viță de vie au fost compromise total, pagubele fiind imense. Ani la rând, Sistemul Anti-Grindină a funcționat și a salvat sute de hectare de la distrugere. Sistemul și-a dovedit eficiența și a fost testat înainte să fie pus în funcțiune. În acest context, solicit actorilor politici și decizionali din Vrancea să nu creeze un conflict între podgoreni și alți producători agricoli, prin susținerea faptului că sistemul anti-grindină ar produce secetă. Declarațiile hazardate nu-și au rostul și nici logica!”, a transmis, într-un comunicat de presă, președintele Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Toma. Lucrurile nu sunt clare și nu se știe, deocamdată, de ce nu s-au folosit rachetele antigrindină în cursul zilei de joi, 30 iunie. Urmează ca viticultorii și autoritățile să stabilească valoarea pagubelor și, eventual, posibil compensații financiare pentru fermierii păgubiți de grindină.

Autoritățile județene susțin că grindina căzută joi după-amiază a afectat grav circa 300 de hectare cultivate cu viță-de-vie pe raza comunei Țifești. În timp ce unii fermieri s-au bucurat că a plouat, chiar și cu bucăți de gheață, alții s-au trezit cu recolta compromisă. Această problemă a suscitat noi discuții pe marginea sistemului de apărare antigrindină: unii întreabă de ce nu s-a folosit, alții cer să nu se mai tragă rachete pentru spargerea norilor. Suspiciunile sunt alimentate și de declarațiile unor oficiali care aduc în discuție teorii conspirative, fără să aibă la bază argumente științifice. ”În urma discuțiilor pe care le-am purtat astăzi cu reprezentanții Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea – Centrul Zonal de Coordonare Moldova, am aflat că ieri nu s-au putut efectua trageri cu rachete anti-grindină deoarece nu au fost date avizele necesare de către cei responsabili. Urmarea? 300 de hectare de viță de vie au fost compromise total, pagubele fiind imense. Ani la rând, Sistemul Anti-Grindină a funcționat și a salvat sute de hectare de la distrugere. Sistemul și-a dovedit eficiența și a fost testat înainte să fie pus în funcțiune. În acest context, solicit actorilor politici și decizionali din Vrancea să nu creeze un conflict între podgoreni și alți producători agricoli, prin susținerea faptului că sistemul anti-grindină ar produce secetă. Declarațiile hazardate nu-și au rostul și nici logica!”, a transmis, într-un comunicat de presă, președintele Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Toma. Lucrurile nu sunt clare și nu se știe, deocamdată, de ce nu s-au folosit rachetele antigrindină în cursul zilei de joi, 30 iunie. Urmează ca viticultorii și autoritățile să stabilească valoarea pagubelor și, eventual, posibil compensații financiare pentru fermierii păgubiți de grindină.